Cum o fi

Percep lumea în alb şi negru. Uneori, mai văd şi nuanţe de gri. Sunt momente când o văd în culori. Mai rar în ultimul timp. Cândva o vedeam în culori. Cândva erau culori. Nu mai sunt culori pe lume. Doar roşu. Roşu de ruj. Roşu de sânge. Roşu de vin. Roşu de promisiune încălcată.

Cum e să ştii ceva. Mai multe ceva-uri pe care le ştii, şi le simţi, şi le-ai trăit, şi să ţi se spună că nu. Că de fapt, nu. Că ştie mai bine ca tine şi ce ştii, şi ce simţi, şi ce-ai trăit. Cum e să vrei să fii crezut şi pentru că ai minţit o dată, să nu mai fii? Dar să crezi în continuare? Cel mai prost din curtea şcolii. Aşa e.

Toată lumea are voie să greşească, nu? Toată lumea, în afară de mine. Toată lumea, în afară de mine. Toată lumea, în afară de mine. Obsesiv-compulsiv. Ca atunci când te-ntorci de două ori să vezi dacă ai închis uşa, cu toate că ştii că ai închis-o. Obsesiv-compulsiv. Când ştii că ai dreptate, dar n-o poţi dovedi. Când ţi se ia totul. Şi ţi se dă înapoi. Şi ţi se ia din nou. Şi din nou ţi se dă. Iar, şi iar, ca-ntr-un joc. Nu poţi juca un joc decât în doi. Şi dacă regulile sunt îndeajuns de clare pentru amândoi. Nu poţi juca un joc când unul joacă după reguli şi celălalt le face pe drum. Cum ar fi să joci şah, şi pionul să-ţi ia regina cu o mutare în L?

Cum o fi să fii perfect?

Comments (17)

  1. Torden

    probleme, huh?
    …noi, sau vechi?

    Reply
  2. INTJ

    Cum o fi să fii perfect?” – plictisitor … si tocmai de aia e bine ca oricat am tinde spre perfectiune, n-o putem atinge.

    Reply
  3. Fetita Junglei13

    Nu e bine,deloc,cred.
    Perfectiunea aia de moment te va face la un alt moment dat sa iti dai seama ca nu a fost chiar asa si atunci cred ca e mai greu.

    Reply
  4. Fetita Junglei13

    Ahh,da,uitasem,viata e rogvaiv :)

    Reply
  5. Camelia Bucur

    @Torden – aceleaşi:)

    Reply
  6. Camelia Bucur

    @INTJ – o fi plictisitor, dar uneori aş vrea să-ncerc; doar să văd cum e şi-apoi să revin la imperfecţiune…

    Reply
  7. Camelia Bucur

    @Fetita Junglei13 – lost paradise?
    poate că e; uneori.

    Reply
  8. Inache

    1. șosețelele au dunguțe roz, bleu și galbene. culori…aproape jumate de curcubeu…:) aaa, și rochița albastră?!?…;)
    2.e nașpa…been there, done that…:) so… neeeext;)
    3.sigur că ai voie să greșești și tu. trebuie doar să-ți dai seama față de cine poți s-o faci și față de cine nu…:)
    4.e nasol să fii perfect! pentru că ai face totul perfect… și atunci, dacă nu ai nevoie să fii iertat din când în când, cum știi cine te iubește cu adevărat?:)
    5.sper că adeptul l-a făcut mândru pe guru, cu ideile lui “mărețe”…:P

    Reply
  9. Camelia Bucur

    @Inache – 1. şosetele par zâmbibile:)
    2. next…
    3. asta e mai greu
    4. crud, dar adevărat
    5. adeptul s-a gândit, nu jucărie:P

    Reply
  10. Inache

    1.rochița nuuuu?:( și, pardon, șosetuțele!
    2.pauză de masă. neeeext…
    3.greu da’ nu imposibil;)
    4.cum era aia? “crud ca un pătrunjel verde”…:P
    5.nope. deloc;) adeptul a fost atent când trebuia+ adeptul e oleacă genial=idei izvorâte, fără efort, din puțul gândirii…:P

    Reply
  11. Camelia Bucur

    @Inache – 1. şi rochiţa:)
    3. uneori între greu şi imposibil nu e decât un pas.
    5. adeptul poate reuşeşte să şi pună în practică ceea ce predică guru-ul…

    Reply
  12. Inache

    3.uneori un pas e foarte mult…:)
    5.adeptul încearcă, da’ nu prea-i iese:) o să mai încerce…

    Reply
  13. Camelia Bucur

    @Inache – poate:)

    Reply
  14. INTJ

    @Camelia – esti 100% sigura ca exista si o cale de intoarcere? iar daca nu, chiar vrei sa risti?

    Reply
  15. Camelia Bucur

    @INTJ – în momentul ăsta? da…

    Reply
  16. Ragnar

    Chiar dacă este evident faptul că sursa acestei postări o constituie anumite frustrări personale, vreau să spun că mi-a plăcut ce ai scris. Este aproape poetic, Camelia. :)

    Reply
  17. Camelia Bucur

    @Ragnar – din când în când mă mai loveşte şi lirismul:)

    Reply

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *