Odată cu vârsta

De ani de zile poarta mea stă închisă o singură dată. Că e imensă, că dacă se aventurează cineva s-o sară o face pe pielea lui, că pitbull-ul e mare, că-s înconjurată de vecini care cred că au și senzori de mișcare instalați pe suprafețe uriașe și ultraviolete și, din când în când câte un elicopter care survolează zona, mă rog, mijloacele normale de securitate. Da` poarta mea închisă mereu o singură dată.

Și-ajung glorioasă într-o noapte, bag cheia-n poartă, răsucesc, scot cheia, dau să deschid poarta. BAAANNNG! Din ăla de scoală și morții. Mă uit la ea, ea la mine, mai bag o dată cheia, daps, era închisă de două ori. Cine știe, din greșeală, mi-am zis. Se mai întâmplă. O fi fost vecinu` plin de zel, s-a lăsat purtat de val și-a zis să facă ceva inedit și s-o-nchidă de două ori… A doua seară – BAAANNGGG! Și-n fiecare seară la fel.

Și mă-ntreb eu, dacă vrea cineva să intre, o să se lase împiedicat de faptul că e închis de două ori, nu o dată? Tare mă-ndoiesc. Intră și prin gaura cheii, dacă vrea musai sau, mai plauzibil, nu se-ncurcă cu cheia. Dar, nah, m-oi fi înșelând eu și ce mie mi se pare inutil o fi siguranța supremă…

Un unchi care are între 80 și eternitate a avut până acu` vreun an, mașină. O conducea cam niciodată. Trebuia să ajungă undeva, mergea tradițional pe jos sau profita de transportul în comun. Motivul: dacă scoate mașina din parcare, îi ia cineva locul, și tre` s-o parcheze ceva mai departe. Asta nu l-a împiedicat să schimbe 5 mașini în 3 ani. Toate stând în același loc, de neocupat.

Grija supremă a Doamnei Mamă e dacă am mâncat, ce mănânc și dacă am ce mânca. Pot veni acasă cu 3 mânuțe, 5 perechi de urechi și-un rinichi vândut, aceeași chestie va fi problema supremă. Până acu` câțiva ani nu se stresa nici dacă arătam ca ăia subnutriți din Africa. Acum dă o importanță deosebită dietei mele.

Dilemă: după o anumită vârstă, toți adulții încep să se comporte bizar?

Pân` la următoarea dilemă, la bună vedere!

Comments (10)

  1. Rus Bianca

    Da…mama e preocupata de aceeasi chestie: daca am ce manca si daca fac de mancare :)) Si tata daca ii imprumt o palarie de-a mea barbateasca sa mearga la biserica :)

    Reply
  2. Liz

    da.

    Reply
  3. Camelia Bucur

    @Rus Bianca – deci e obsesia comună mamelor trecute de o vârstă…
    și-i împrumuți?:D

    Reply
  4. Camelia Bucur

    @Liz – confirmat!

    Reply
  5. Cristi

    Sa stii ca are dreptate cu mancatul. Eu pe burta goala nu mai gandesc cum trebuie. :))

    Reply
  6. Camelia Bucur

    @Cristi – nici eu; dar îmi place să cred că știu și eu când mi-e foame, fără să mi se impună foamea cu pricina…

    Reply
  7. dreamr

    E enervant cand si la 100 de ani te mai intreaba mama de cateva ori pe zi daca ai mancat si ce :) Te inteleg :P

    Cat despre parcari, cunosc ceva mai tineri care gandesc asa. In schimb, pe mine nimeni nu ma intelege, pentru ca prefer sa las masina chiar si la 5-10 minute de mers pe jos. Avantajul e ca ajungi in maxim 15 minute, nu esti nevoit sa cauti juma’ de ora dupa un loc “la botu’ calului” :))

    Reply
  8. Camelia Bucur

    @dreamr – ar fi în stare, pe bune…

    exact! de ce să te chinui, când știi unde o găsești, chit că nu-i exact în față?

    Reply
  9. deus_pax

    hahaha, ui’ la ea ma, ui’ la ea… ce bine scriai mata shi brusc te legashi de varsta, bine-tz’ shade??? urato!!! :)))))

    P.S. – la multzi ani shi tzie!!!
    P.P.S. – :P

    Reply
  10. Camelia Bucur

    @deus_pax – păăăi, dacă apare din ce în ce mai des în nervii mei…

    P.S. – >:d<
    P.P.S. – :P

    Reply

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *