Departe de lumea dezlănțuită – p.2

Nu m-am învățat minte și nu mi-am cumpărat încă o lanternă. De câte ori pe an poți avea nevoie de-o lanternă? Cui i-a mai trecut chestia asta prin cap, să se-mbrace rapid și să se ducă în primul magazin să-și cumpere o lanternă. D`aia mare, cu baterii cât mai mari și cât mai multe. Pentru că istoria se repetă

Ajung ieri acasă, aprind lumina, 30 de secunde și PAC! No more light! Noroc de lumina de-afară.

Nu-i nimic, mi-am zis, uite un moment bun să m-apuc să dau cu aspiratorul! Fără comp care să mă atragă, fără net care să mă distragă, perfect timing pentru o sesiune de aspirat fără limite. Și-mi iau avânt, cu energie, entuziasm și inima ușoară, dau să pun mâna pe aspirator și-mi pică fisa: mă, da` blondă mai ești uneori! Înțeleg, ai lumină-n cameră pentru c-ai dat draperiile la o parte, da` fără curent cum aspiri, ha? Nu merge nici pe baterii, nici dacă-l rogi frumos, ar trebui să-l bagi în priză, blondo!

Ei, asta e, fără aspirat… Mă-nvârt, mă sucesc, lumina devine din ce în ce mai slabă, că-i iarnă și iarna nici lumina naturală nu ține cu sinistrații fără curent electric.

Nu-i nimic! Și-mi trece prin cap o baie din aia, străveche, semiobscură, cu tot felul de loțiuni, și chestii cosmetice de poveste, și-mi iau avânt, și deja vizualizam cum, dacă se face prea întuneric îmi pot aduce sfeșnicele cu multe brațe și multe lumânări și pot pretinde c-am schimbat epoca, și-s într-un trecut maiestuos și plin de farmec, și realizez: din ce în ce mai blondă! Apa caldă vine de la centrală, Camelia. Și centrala are nevoie de curent ca să funcționeze. Fără curent, înseamnă fără apă caldă. Fără apă caldă, înseamnă fără baie din aia cu sfeșnice, blondo!

Uneori îmi simt rădăcinile, chit că-s bine ascunse-n vopsea. Once a blonde, always a blonde… Dacă încerc să uit de ele, se-ntâmplă ceva de genul care să mi le amintească.

Câteva ore mai târziu, a fost lumină. Câteva ore în care neuronii mi s-au zgribulit, au făcut yoga și s-au încălzit la lumânare. În care au construit planuri mărețe de cucerire a universului și-au creat scenarii alambicate care-au dispărut în secunda în care mi-am văzut boxa aprinsă și liber la noncotonogeală prin cameră.

Morala? Tre` să-mi cumpăr un generator de rezervă. Altfel procesul de îmblonzire riscă să devină ireversibil…

Pân` la următoarele aventuri, la bună vedere!

Comments (4)

  1. mab
    Reply
    1. Camelia Bucur

      ei au luminăăăă!!! nu-i corect!
      de ce au sârbii nevoie de lumină, nu-nțeleg…

      :D

      Reply
  2. Adelina

    Hai apa calda ca apa calda, dar eu nu am mai avut apa deloc. Si in momente ca astea, pe care le-ai zis tu mai sus, te intrebi unde ai pus lumanarile, unde sunt galetile sa topesti zapada, unde sunt oalele mari sa incalzesti apa, unde sunt ligheanele si albiile (copaie) mari sa te speli in ele. Nu-i vorba zic, ca mamaie si tataie nu au murit de apa curenta, gaze si curent electric permanent dar parca prea te simti in alta llume cand dispar toate.

    Reply
    1. Camelia Bucur

      n-au avut, dar ei erau obişnuiţi să n-aibă; când le ştii asigurate şi, deodată, te trezeşti fără ele, te simţi ca părăsit in the middle of nowhere…

      Reply

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *