La-nceput a fost de ce-ul – p.3

De ce te-ai plânge că te-ai îngrășat și ți-ai comanda o pizza-ntreagă doar pentru tine? E depresie, nu? Și depresia kilogramelor în plus se vindecă da, cu mai multă mâncare. Asta tre`să fie. Și dup-aia, evident, urmează partea aia în care te iei de restul lumii; scobitori care probabil se-nfometează cu zilele ca să-și păstreze silueta, pentru că e practic imposibil să arăți așa și să mai și mănânci.

De ce te-ai da mare rebel, cu motor și haină de piele, când tu bei suculeț și-ncă-i ceri voie mamei să stai până mai târziu în oraș? Și nu numai că se vede pe fața ta, dar mai și anunți chestia asta, de parcă ar fi motiv de laudă.

De ce te-ai carboniza practic la solar? Bronzul e fain, și interesant și atrăgător, dar nu când arăți de parcă au trebuit să intervină pompierii să te cruțe de chinuri.

De ce ai refuza să-ți iei o zi de concediu, dar te-ai plânge constant de cât ești de obosit, și-ai invidia fiecare celălalt care-și ia un repaus? Stocurile de zile de concediu sunt utile, dar nu și când mai ai juma` de concediu de anul trecut. Și mimezi o sfârșeală și-o epuizare totală.

Și de ce te-ai trezi în fiecare zi la cel târziu 8, când n-ai absolut nimic de făcut, dar mai degrabă freci menta decât să dormi, și-apoi te lamentezi că ești extenuat și programul e prea încărcat, și nu mai știi ce să faci, pentru că nici măcar vitaminele nu te mai ajută?

Dileme scurte, ca de început de week-end.
Pân` la următoarele dileme, la bună vedere!

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *