Trufanda

Lene de dimineață, când soarele bate călduț, când de fapt cică trebuia să plouă, da` nu-i nor pe cer și-mi aduc aminte că ochelarii mei s-au cam lărgit și n-am apucat să caut alții și poate că dacă mă bate soarele-n cap o să fac insolație, și-o să trebuiască să mă-nvelești în cerșaf rece și uns cu iaurt din plin și să nu-mi fie rău, să-mi fie numai bine pentru că nimic nu-i mai plăcut decât să fii răsfățat fără motiv, și vântul să nu bată, doar s-adie în treacăt și din când în când și să miroasă a salcâm pentru c-au înnebunit salcâmii și-odată cu ei nici eu nici Tudor Gheorghe nu ne simțim tocmai cuminți, dar strănut total nu de răceală ci de la puf de plopi care-mi intră-n nas și-n urechi și-n gură cu toate că nu stau cu gura căscată c-ar intra musca; musca nu intră, intră doar puful nesuferit și mă mănâncă ochii, și-am alergie, dar nu-i bai, pentru că soarele e cald și cerul albastru și limpede și nu trebuie decât să mă dezmorțesc ca gâzulița la soare pentru că-i dimineață și lene și liber.

Pân` la următoarea folie, la bună vedere!

Comments (4)

  1. Cudi

    Fraza asta chiar are miros de cafea, de dimineata, de bajbaiala matinala, de weekend si-nceput de vara. Bine c-am citit-o acum, si nu la prima ora, caci as fi ravnit inutil la libertatea ta. Iarasi sunt la lucru.

    Reply
    1. Camelia Bucur

      se-ntâmplă din când în când; trebuie doar să prinzi momentul și să nu-i mai dai drumul

      Reply
  2. Natural

    Uite o miscare anti-lene :) Ai de la mine o nominalizare Blog and roll, dar si o leapsa sportiva.

    Te bagi la leapsa sau la un comentariu?

    Reply
    1. Camelia Bucur

      mișcarea îmi provoacă mai multă lene…
      comentariu să fie!

      Reply

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *