Pe Speed, LSD, adrenalină

Știi colegul ăla enervant, care nu mai tace dracu` din gură când tu vrei să te concentrezi, să muncești sau să treacă mai repede timpul, doar tu cu gândurile tale? Colegul ăla care nu tace nici să-l plătești, care varsă prostii după prostii și vorbește în dodii și care are un debit verbal de parcă ar vrea să bată recordul la cel mai multe cuvinte pe minut? Colegul ăla sunt eu când lucrez de dimineață.

Dacă m-aș întâlni eu cu mine, m-aș lua la bătaie. M-aș strânge de gât numai să nu mai melițez. Moară hodorogită și vorbărie fără rost. Probabil pentru că sunt orele alea, pe care eu de obicei le dormeam. Nu vorbesc în somn, dar vorbesc în vis. Deci dacă în timpul dimineții n-aș vorbi, aș rămâne cu un stoc de cuvinte nefolosite, care s-ar umfla în mine, și-aș risca să-mi explodeze creierul.

Apropo de boli. Îngâtita e atunci când ai un soi de răceală în gât. Duodenita nu-i o boală, e o piatră prețioasă, pe care poți s-o vinzi și să devii milionar. M-am născut într-o frumoasă zi de iarnă, 13 ale lui februarie, cu soarele zâmbindu-mi vesel, cu vrăbiuțe țopăind pe pervazul maternității, și cu mine cântând suav, mai ceva ca Alba ca Zăpada în animația lui Disney. Bine, de fapt orăcăiam monstruos și dacă ar fi știut ai mei ce podoabă o să iasă, s-ar fi gândit de două ori când li s-a propus să mă schimbe cu alta. Bine, exagerez, de fapt cântam ca Alba ca Zăpada. Cartofi prăjiți, cu cașcaval, cu dulceață de trandafiri și doar c-un strop de salată de vinete pe deasupra; asta-i ca să tai pofta de mâncare a sensibililor. Poți apela și la descrierea în amănunt a unui cadavru înecat, într-o zi toridă de vară. Are același efect.

Povești sunt multe. Colegul enervant e enervant eu doar dimineața. Mai pe seară sunt tăcută ca un somn în balta lui. Diminețile secret adrenalină și-un soi de potop de vorbeală fără rost. Sper să scap fără nici un ochi vânăt din această aventură. Dacă dispar, să se știe că singurii suspecți sunt colegii mei. Crimă cu premeditare pentru zilele de stres acut.
Tremur puțin când scriu aceste rânduri. Fiecare zi de dimineață e o supraviețuire.

Pân` la următoarea aventură, la bună vedere!

Comments (2)

  1. Aidarath

    Eu ma distrez copios cand tu vorbesti si altii se enerveaza. Ar trebui sa te oferi voluntar pentru un studiu al comportamentului uman, se pare ca ai “darul” sa starnesti in oameni reactii nebanuite :-))))))))

    Reply
    1. Camelia Bucur

      eu ce să le fac dacă se enervează la comandă? ar trebui să fie mai zen, altfel or să facă riduri…

      Reply

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *