N-am titlu că mi-e lene

Cică în curând o să avem în grădină mai multe banane decât cartofi. Adică or să fie câmpuri întinse cu bananieri. O să facem piure de banane, ciorbă cu banane și banane prăjite. Cartofi? Cartofii nu mai sunt în trend. Cartofii sunt expirați. So last year!

Problema mea e că nu am cartofi în grădină. De unde rezultă că n-o să am nici banane. De unde rezultă că eu, cea fără de cartofi în grădină, voi fi printre puținele persoane care se vor mai bucura de cartofii prăjiți, fără teama de a nu fi în trend. O să mă rugați, o să salivați lângă mine, voi, cei care alegeți să-nlocuiți cartoful rege cu banana uzurpatoare, când o să mănânc din castronul cu cartofi prăjiți rumeiori și crocanți. O să fie prohibiție la cartofi, dar îmi voi dezvolta o afacere la negru. Voi submina supremația bananelor, pentru că până și ciorba cu banane mi se pare blasfemie.

Pe lângă problema stringentă cu cartof versus banană, mă mai macină ceva. Doamna Mamă s-a apucat să spele în draci. Are program de spălat pentru cele câteva zile în care cică o să fie mai cald, că vrea să se usuce rapid rufele. Dilema mea acum e: cum fac eu trierea? Cum aleg hainele care merită spălate primele? Dacă se-ncălzește, am nevoie de tricouri. Da` nu ține mult. Deci e posibil ca ierarhia să fie inversată. Plus că vrea să iau decizia asta importantă și vitală rapid, și eu sunt aici, tastând liniștită. De precizat că Doamna Mamă se simte mulțumită când are cât mai multe rufe de spălat, deci cred c-o să scot tot șifonierul la înaintare. S-o văd că strălucește de fericire. Ce copil bun sunt, cum mă gândesc eu la sentimentele ei!

Și să-mi explice și mie cineva de ce mă doare capul în halul ăsta? Cu ce trece? În câte ore trece? Și, mai ales, de ce trebuie să mă duc la serviciu cu durerea diavolească și prea puțin fair-play? Înțeleg să mă doară dacă l-aș fi lovit. Da` așa, fără motiv? În consiliul organelor interne propun votarea moțiunii: să nu te doară decât dacă te lovești. Altfel să stea liniștite și să-și vadă de treabă. Eu nu mă apuc să fac grevă la muncă decât dacă nu-mi convine ceva. Chestiile mele interne și externe de ce nu pot funcționa după același principiu?

În altă ordine de idei, n-am nici o problemă cu faptul că mă doare nasul. L-am lovit la tocul de la ușă, pe o parte. Îl înțeleg și nu mă uit câș la el că mă doare. A fost vina mea că n-am avut grijă de el. Noroc că nu s-a umflat, mititelul, altminteri mergeam cu carboava mutant prin oraș. Nasul e un organ simțit. Capul nu cunoaște buna cuviință. Nici să propun să mi se taie capul nu pot, că-i al meu. Așa că-mi chinui stomacul cu pastile. Dreptate-i asta?

Pân` la următoarea dilemă, la bună vedere!

Comment (1)

  1. Anonymous
    Reply

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *