Spun da avortului și da vieții

Dacă mă-ntrebi dacă sunt de acord cu pedeapsa cu moartea, o să-ți răspund că nu. Da, clar există tot soiul de indivizi, care au făcut tot soiul de chestii groaznice, pentru care 500 de ani de închisoare nu sunt de ajuns, cărora ar fi trebuit probabil să li se aplice letala din fașă dar, per ansamblu, nu sunt de acord cu pedeapsa cu moartea. Pentru că din motive foarte simple: nu poți să faci distincția între răul ăla suprem, gratuit, și răul făcut la nevoie/neintenționat, dar cu același rezultat. Și, atât timp cât legea pe glob n-a picat de acord, și în state diferite se dau pedepse diferite pentru furtul unei pâini, mi se pare inumană pedeapsa cu moartea.

Dacă nu ești bătut în cap și susții pedeapsa capitală, vezi The life of David Gale sau interviurile reale cu Aileen Wuornos, dup-aia uită-te cum a trăit fără probleme și a murit de bătrânețe Mengele, pune în balanță și trage concluziile. Dacă nu ești bătut în cap. Dacă ești, ia o pancartă din aia mare și du-te-n continuare să țipi după letală.

Pe mine nu mă enervează foarte tare ăștia de vor letala. Poate au motivele lor. Poate unii merită să moară. Poate alții nu. Pentru 1 care e nevinovat și moare ca prostu`, eu aș interzice letala la nivel mondial.
Dar nu ăștia mă enervează. Mă enervează toate balabustele care protestează împortiva avortului. Pe alea le-aș bate non-stop și dup-aia le-aș înscrie într-un program intensiv de violare. Rămân însărcinate, trec 9 luni, nasc. Din nou. Toată viața.

Avortul nu ar trebui să fie un drept. Ar trebui să fie o alegere. Pentru că poate nu ești pregătită să ai un copil. Pentru că poate ți s-a rupt prezervativul. Poate ai luat și anticoncepționale, și-au dat chix. Și pastila de a doua zi. Totul e garantat 99%.  Poate ai fost violată. Poate n-ai cu ce să-l crești. Poate să iasă handicapat. Poate pur și simplu nu vrei, nu poți, n-ai avut în plan, pana mea, dacă tu ești ok cu un avort, care e problema celorlalți să ți-l bage pe gât pe Isus și să-ți spună că micuța viața care crește în tine are, chiar și la 3 săptămâni, unghii? Și să te amenințe cu flăcările tuturor iadurilor pentru că refuzi să schimbi scutece?

Nici mie nu-mi place ideea de a folosi alegerea unui avort de 24 de ori într-un an. Pentru că trăim într-o epocă în care există atâtea metode de a nu face un plod, dar nici de a apela la avort. Dar, la fel de bine, e alegerea ta. Pe mine, personal, nu mă impactează decât ca discuție de bere. Fă avort până îți stă pulsul. Corpul tău, alegerile tale. N-o să mă vezi nici împărțindu-ți prezervative în fața clinicii, nici trăgându-te de fustă, să te răzgândești.

Da` nu, că vezi tu, că unora le pasă de sufletul tău nemuritor mai mult decât îți pasă ție. Și de mica floare care chiar respiră între mațele tale. Și vor să te convingă să nu avortezi, sau să devină din nou ilegal avortul. De ce? N-ai treabă acasă? N-ai rufe de spălat, mâncare de gătit, copii de făcut? Ce pana mea cauți cu pancarta în mână, militând pentru o cauză care nu te afectează decât pentru că ești bătută-n cap și crezi că te afectează? Crești tu plodul ăleia de vrea să-l avorteze? Îi dai tu de mâncare? Ai bani de cărucioare, scutece, rechizite, colegiu? Ai fost în pantofii ei? Nu! Și-atunci taci dracu` din gură și vezi-ți de ovulele tale, nu te mai da găină pe ouăle altora.

Și dacă ar fi să aleg între perioda în care mii de femei au murit din cauză că nu aveau dreptul legal de a face avort, în condiții umane, cu instrumente sterile și cu medici care nu le lăsau să sângereze în voie, în care foloseau andrele, clești, sârmă, în care nu aveau anestezie sau făceau închisoare – dacă supraviețuiau – pentru că nu voiau să spună cine le-a făcut avortul și azi, când unele fac avort în ritmul în care se spală pe dinți, o să aleg azi.

Pentru că da, poate ți se ridică părul și suferi cumplit când auzi că embrionul în devenire are deja membrele formate. Are unghii. Simte și aude ce-i spui. Îl doare când îl scoți de acolo. Țipă. Containere cu avortoni, oameni în devenire. Copilul tău, ăla care crește în tine, poate are gânduri, și speranțe, și sentimente.
Dar parcă mai tare doare când auzi că a fost născut și aruncat la gunoi. Sau lăsat la orfelinat. Sau bătut, pentru că era un copil nedorit. Sau abuzat. Sau că n-are ce mânca, și-mparte un corn cu alți 5 frați. Sau că n-are bani de medicamente. Sau că e handicapat și așa o să fie toată viața. Și-i chinuie și pe alții. Sau că, oricum ar fi, i-ar fi fost mai bine dacă nu s-ar fi născut. Și lui, și celei care a ales să-l nască.

Pentru că nașterea și avortul sunt alegeri personale. N-ar trebui să țină de persoane care n-au ce face acasă, pictează pancarte și-ncearcă să-ți intre-n suflet cu alegerea lor de viață.

Pedeapsa capitală omoară oameni. Avortul poate că dă unora șansa să aibă o viață.

Pân` la următoarea dilemă, la bună vedere!

Comments (18)

  1. Dana Lalici

    Chiar fara sa fiu de acord cu tine in totalitate, admir modul in care construiesti o argumentare. Nu stiu ce meserie ai, dar, in afara de blogging pe care cred ca il faci foarte bine, mai cred ca i putea sa faci foarte multe. In principiu aproape orice iti propui. Ai puterea aceea de a da viata cuvintelor care iti ies de sub taste. Jos palaria!

    Reply
  2. Dana Lalici

    A, si multumesc pentru adaugare in blogroll

    Reply
    1. Camelia Bucur

      săru` mâna :P

      Reply
  3. Sonia

    Eu sunt de acord cu ceea ce spui. Cu fiecare cuvânt. Nu am apelat niciodată la soluția radicală, dar pot înțelege circumstanțele în care unele femei o fac. De cele mai multe ori este vorba de ignoranță. De aceea i-aș invita pe cei care își risipesc energia pentru a se declara împotriva avortului, să și-o investească în acțiuni mai benefice. Să explice din ușă în ușă, dacă trebuie, cum să nu ajungi acolo.

    Reply
    1. Camelia Bucur

      exact! să-și risipească energia într-o campanie de informare, nu de intimidare

      Reply
  4. sab

    Ce desteapta esti…neuronii si maternitatea, nu se juxtapun prea bine :-)

    Reply
    1. Camelia Bucur

      de asta eu gândesc și altele fac copii

      Reply
  5. mihaela

    Dap, avortul ar trebui să fie o chestie de alegere individuală, aşa cum nimeni nu poate decide să-mi ia viaţa pentru ce am făcut – pedeapsa capitală, nimeni nu poate decide nici cum mi-o trăiesc – plodesc au ba, şi aş adăuga la asta nimeni nu ar trebui să mă împiedice să mor cu demnitate – da măh pregătiţi-mi un cazan confortabil în iad io-s şi pentru eutanasie

    Reply
    1. Camelia Bucur

      dacă vorbim de aceeași chestie, ”eutanasia” la cerere, pe motive medicale, și eu sunt de acord. adică scot din calcul ”eutanasia” aplicată patrupedelor sănătoase (atunci e un fel de pedeapsă cu moartea).

      Reply
    2. mihaela

      da mah de a oamenilor vorbim, a animalelor, necesara sau nu, e permisa , oricum ti-am preluat ideea ca trebuia sa ma exprim pe tema asta daca tot mi-a trecut prin cap :P

      Reply
    3. Camelia Bucur

      hm… a animalelor – teoretic – e permisă doar dacă sunt prea bătrâne/bolnave și – la fel de teoretic – în condiții medical normale.

      exprimă-te liber! :))

      Reply
  6. GABRIEL

    Cel mai bun blog pe anul asta. provo.

    Reply
    1. Camelia Bucur

      ms, ms :P

      Reply
  7. Peder Anger

    Sa se legalizeze avortul in masa!

    Reply
    1. Camelia Bucur

      și-n scaune!

      Reply
  8. Pingback: | Erase Rewind

  9. Pingback: Spun da avortului și da vieții - p.2

  10. Pingback: Bine cu de-a sila

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *