Jurnalul unei pisici de casă – p.4

Sunt pisică și știu că sunt pisică. Și-mi place să stau confortabil în locuri cât mai inconfortabile. Cât mai mici, mai ascunse, mai întunecoase. Humașii râd, fără să-nțeleagă. Dacă humansul meu ar încerca să stea într-o cutie, ar pricepe. Sau într-un sertar, în șifonier, pe calorifer, sub pat, după pat, colț de pat. Dar el refuză și râde de mine, fără să încerce. I-aș explica. Prea multă bătaie de cap. Și humanul meu ar pricepe că s-a înșelat când a spus că-s prostuță.

E mai confortabil să te creadă prostuță. Te mângâie mai lent și mai lung, nu te trage de coadă și-ți iartă orice. Am spart vaza. Ei, e prostuță și împiedicată, ce să-i fac?
Am atacat cașcavalul lăsat pe masă. Ei, e prostuță și pofticioasă, ce să-i fac?
Am dărâmat cărțile, am împrăștiat nisipul din litieră, am mâncat florile, am ros fiecare cablu din casă. Ei, e prostuță și sperioasă, ce să-i fac?
E confortabil și iertabil.

Îmi plac cutiile și-mi plac locurile despre care humansul spune că-s inconfortabile. El n-a încercat, deci părerea lui nu contează.
Și-mi place să mă bag sub pătură, când e patul de-abia făcut. Cerșafuri netede și mirosind a curat, pătura caldă deasupra, întuneric. Liniște. Nimeni care să te-mpingă, să te chinuie, să te pupe zgomotos și violent. Până te descoperă. S-a dus și liniștea, și întunericul. Pentru că orice human are o manie ciudată, de a te trezi din somn exact atunci când visezi mai frumos, ca să te smotocească și să te strângă-n brațe.

I-aș arăta că, dacă vreau, pot să-l sfâșii cu dinții mei puternici. Să-i las urme pe viață cu ghearele pe care le ascut de mobilă, de covor, de perete. Dacă vreau, pot să-l rup. Fără să știe. În somn, în timp ce doarme și scâncește ca un copil. În timp ce-mi caută corpul, să-l mângâie și să-l încălzească.
Dar nu vreau. E ca un pisoi mai mare. Se bucură că mă trezește și-mi place să mă creadă prostuță. Știu că dup-aia va veni cu pliculeț și cu dezmierdări ușoare, mă va-nveli dacă-mi va fi frig și mă va lăsa în pace cât timp nu-i acasă.
E un human de treabă, care nu merită să moară. Îl cruț pentru că e de treabă.

Îl răsplătesc cu aceeași monedă dimineața, când de-abia se trezește. Știu când, pentru că sună cutia aia ciudată, cu care vorbește din când în când. Îl bănuiesc de personalități multiple, pentru că nimeni nu vorbește de unul singur degeaba. Oricum. Sună cutia, humanul scoate o mână din pătură și-o mângâie, să tacă. Și-atunci mă-ndrept hotărâtă. Capete-n gură, întors pe toate părțile, mângâiat, tors, tot tacâmul. E prea adormit să riposteze și nu vrea să se dea jos din pat. Continui. Cel mai mult l-am pârâit, fornăit, morcotit vreo jumătate de oră.
Mă-mpinge, mă dă la o parte, dar nu-ncetez. Ce, el încetează când vreau eu să stau sub pătură? Ochi pentru ochi. A, da, și-i ling ochiul. Nu știu de ce. E bine. E relaxant. Se supără și se trezește.

Iar când pleacă, și lipsește ore-ntregi, pot finalmente să mă bucur de liniște sub pătură.
Cald. Întuneric. Liniște.

Pân` la următoarea revelație, la bună vedere!

Comments (10)

  1. Mucegai Ales

    De rontait degete de la picioare unul cate unul la 6 am nu ai pomenit nimic. Sau de asezat in cap in forma de peruca care-ti labe peste nas.

    Reply
    1. Camelia Bucur

      mai sunt episoade. stay tuned! :D

      Reply
  2. Anonymous

    Iubesc aceasta pisica si as vrea sa ma lase sa-i citesc jurnalul zilnic.Pisico,cum te cheama?Eu sint Sofi,iubitoarea de pudeli.

    Reply
    1. Camelia Bucur

      pisica de casă poate avea ce nume își alege ea ;)
      și cățeii pot fi pisici :P

      Reply
  3. Craciunica

    Nu mai stiu cine a spus “tot ce stiu despre copii am invatat de la pisica mea”, dar am tendinta sa extind afirmatia dincolo de copii :)
    Nu de alta, dar mi-am descoperit pasiunea pentru spatii mici si inghesuite, dezvolta creativitatea :D

    Reply
    1. Camelia Bucur

      spațiile mici, căldura, învârtitul de trei ori până să te așezi în același loc și multe altele :)

      Reply
  4. Florin

    Zici ca pesica dicteaza ca intr-o dictatura..Acuma trebuie si tu sa lupti pentru drepturile tale cu cutitul in dinti, ca corsarii..In locul tau as cuceri tot ce tine de monopol..I-as da mincare doar daca demonstreaza ca face parte din team..Chiar daca ea crede ca a cucerit toate teritoriile.. In locul tau mi-as pune o chestie din aia pe ochi, ca la pirati, si as da ordine, ca pe nava mea, si care nu se supune, la rechini..Argh!

    Reply
    1. Camelia Bucur

      mie-mi place dictatura pisicească :P

      Reply
  5. mihaela

    mi-era dor de pisica de casa, Mazare a devenit o bestie de casa de cand i-a picat coada

    Reply
    1. Camelia Bucur

      iarna îi transformă oricum în bestii :)))

      Reply

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *