Jurnalul unei pisici de casă – p.5

Sunt pisică și știu că sunt pisică.
La fel de bine cum știu că-s pisica în casa asta. Știam.

Sâmbătă, 1 noiembrie
Humanul meu a adus o pisică nouă acasă. În casa mea. A adus-o și-a zis că trebuie să ne-nțelegem. S-o creadă el p-asta! C-o să ne-nțelegem și-o s-ajungem să dormim împreună. I-a dat chiar și bol din care să mănânce. Bolul ei. Apă bea din bolul meu. Al meu și care era doar al meu.

Nu-nțeleg de ce a trebuit s-aducă o altă pisică. Eu nu-i sunt de ajuns? Sau poate c-a adus-o ca să mă dea pe mine în schimb. Pisica asta nouă nu-i nici măcar pisoi, e pisică-n toată regula. Se putea descurca singură și fără humanul meu. Dar el a preferat s-o aducă acasă. Nu știam că ai voie să aduci pisici în toată regula acasă. Cineva a renunțat la pisica asta. Poate că și humanul meu vrea să renunțe la mine, dar înainte a adus-o să se obișnuiască și-ntre timp îmi caută mie alt human. Acest lucru n-are voie să se-ntâmple.

O câhâi din toate puterile pe pisica cea nouă și, când humanul nu se uită, îi mai dau și două-trei labe. Să știe să nu se obișnuiască cu casa mea. Să știe că-i casa mea. Să nu-i placă aici și humanul să vadă că nu-i decât o pisică banală care fuge din calea mea. A mea, stăpâna casei. Și s-o ducă înapoi de unde a luat-o. Să nu rămână decât o singură pisică a casei și aia să fiu eu.

Marți, 5 noiembrie
Pisica cea nouă se infiltrează ușor-ușor. Mai întâi a dormit în bucătărie. Acum s-a mutat în pat. În curând o să vrea să doarmă în locul meu. De parcă nu era de ajuns că bea apă din bolul meu și că trebuie să-mpart și pliculețul cu ea.
Mă urmărește prin toată casa și nu dă semne de agresivitate. Ba chiar mă lasă s-o bat. Presupun că e o strategie de a se da rănită în fața humanului. Mă urmărește și, culmea, ieri a vrut chiar să mă spele! Se așează din ce în ce mai aproape de mine și am văzut-o chiar în brațele humanului în timp ce el își bea cafeaua.

Semnele sunt clare! Humanul meu chiar vrea să renunțe la mine. E timpul să-mi fac bocceluța și să fiu gata în orice moment să fiu dată afară.

Adio, casă în care am crescut! Adio, locuri în care am dormit, în care am vomitat, adio, litiera mea iubită, adio, colțule de care mă frecam în fiecare dimineață, adio, cearșafuri curate și adio, bolul meu de mâncare! Humanul meu mă va da, exact cum a dat-o humanul ei pe pisica cea nouă.
O, soartă crudă, o, destin amar, o, uite, pliculeț! De care-mi place mie, în iepure alb!

Joi, 14 noiembrie
Am încercat tot ce se putea: am bătut-o, am mâncat toată mâncarea, ca să rămână nemâncată, i-am spus că are voie în șifonier în speranța că insistența ei îmi va exaspera humanul, care va vedea că n-are nevoie de altă pisică decât mine, am insistat că nu e civilizat să folosească litiera și că humanul ar fi mult mai fericit dacă ea ar face exact lângă litieră, i-am explicat că, atunci când humanul mănâncă, trebuie să-i sară cât mai agresiv în brațe și că, în timp ce el doarme, e indicat să-l zgârie pe față și să-i roadă și-o ureche. Nimic n-a mers! Humanul pare decis s-o păstreze.
M-am plictisit s-o câhâi și s-o bat. Cel mai bine ar fi s-o ignor.

Vineri, 22 noiembrie
Pisica cea nouă nu e atât de rea, până la urmă. Ieri ne-am fugărit toată ziua. A mâncat mai puțin decât mine și, când m-am trezit, dormea lângă mine. Ceea ce e bine, pentru că-mi era cam frig. I-am dat voie să mă spele pe urechi. Mâine poate o s-o las să-mi facă și masaj.
Nu e cea mai înțeleaptă decizie a humanului meu, dar nu e nici cea mai gravă. Pisica cea nouă poate fi utilă și nici nu mă mai plictisesc cât timp el e plecat.

Poate că pisica cea nouă o să vrea azi să-mi povestească de ce a lăsat-o humanul ei, pentru că nu-mi pot imagina de ce cineva ar lăsa o pisică atât de manierată și de curată. Sau de ce cineva ar lăsa o pisică punct.

Comments (15)

  1. Anonymous

    Cand e faza cu parchetul, bring Cami & Negruta.
    Si mai lansez eu invitatii pentru humansi cu pisici.
    Se organizeaza o seara de lectura a jurnalului cu auditoriu format din mustacioase.

    Mab ^:^

    Reply
    1. Camelia Bucur

      vizualizez: câhâit în grup, găști formate pe afinități, alergat dezorganizat și noi, aliniate, ascultând jurnalul și făcând pe arbitrii, în pauze impuse.
      smocuri, ceva sânge și, în final, un morman de pisici dormind una peste cealaltă. >.<

      Reply
  2. Anonymous

    :))
    tre sa mai gasesc pisici. 5 nu sunt de ajuns

    (inutil sa explic ca am repus in functiune casuta si tot cu mine dorm, morman pe mine. ma trezesc ca dupa exorcizare).

    Mab

    Reply
    1. Inache

      cockeri iubiți de toate pisicile de la bloc primiți la șezătoare? :D motan, nu, pe motiv de castrare amânată și neexecutată încă :))

      Reply
    2. Anonymous

      Fluturas – dormi si tu vreo doua nopti in casuta cu ele ca sa se obisnuiasca :D Deci sa m-anuntati si pe mine cand ii cenaclul Miauleu Valeleu ca s-aduc si eu 4. In alta dezordine de idei – foarte fain jurnalul asta..

      Stiti voi cine..

      Reply
    3. Anonymous

      Iar Cami vine cu Max. Anarhie!

      Reply
    4. Camelia Bucur

      cocker, max, încă 4 pisici, let the party begin!

      miauriuuuussss!!!!

      Reply
  3. Mucegai Ales

    Saci de cahaieli de la galeti de pisici. Auzi astea cand torc se face claca sau doar par pe covor?! :))

    Reply
    1. Camelia Bucur

      da` cine stă pe covor? :)))

      Reply
    2. Mucegai Ales

      Dar UNDE ?!?!!!

      Reply
    3. Camelia Bucur

      pe mâțe!

      Reply
  4. mihaela

    Mazare se intreaba frecvent la ce dracu’ ne mai trebuie caine si inca doi, de vreme ce avem pisica, respectiv pe el :P

    Reply
    1. Camelia Bucur

      eu zic să-ncerci să-l convingi că-s tot pisici, altfel o să ai mare bătaie de cap cu el…

      Reply
  5. mihaela

    M-am saturat de humani, mi-e dor de pisica de casa :)

    Reply
    1. cami (Post author)

      smotocește-o bine. totul e mai roz după o smotoceală cu pisica

      Reply

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *