Când copilul tău e o cratiță

Nu mi-au plăcut niciodată întrunirile de familie pentru că, la un moment dat, după ce s-au discutat toate știrile politico-economice, toate bârfele despre toate rudele neprezente și după ce-și aduc aminte amintiri din copilărie și toți morții din dotare, se ajunge la discuțiile despre persoanele prezente.
Și când se-ajunge aici, dacă ai intrat în gura rudelor nu mai poți scăpa decât cu fuga.

Ca posesoare de multe rude pe care nu le-am mai văzut de măcar 10 ani, pot spune că m-am fofilat cu grație. Se mai întâmplă uneori să am proasta inspirație să-mi fac cafeaua exact când ei sunt în vizită, salut, pun cafeaua pe foc, mă fac mică și sper să fiarbă cafeaua aia în timp util încât să nu se ajungă la ”Adi are deja 2 copii, și e mult mai tânăr ca tine. Tu când te apuci de treabă?”

În primul rând nu e mai tânăr, e mai mic. Și-n al doilea rând, dacă Adi e mașină de făcut moștenitori, eu nu-s mașină. Și faza cu când te-apuci de treabă-mi sună a ”tu când construiești o nouă casă” sau ”când ai de gând să văruiești camera”. E atât de retardată formularea că-mi vine să port pancartă cu ”ovarele mele, viața mea”, treabă e să mă trezesc să mă duc la serviciu, nu să muncesc cu simplul scop de a da lumii o mică minune, o nouă viață, un plod pe care nici nu mi-l doresc, nici nu ține neapărat să mă cunoască.

Că la 30 de ani, ce-i în capul tău? Când o să-ți vină și ție mintea la cap? Pentru că echivalentul venitului minții la cap e să faci nuntă, cu popă și găină, și dup-aia să te pui serios pe treabă, din sexul ăla pe care ar trebui să-l faci din plăcere să iasă musai un orăcăitor și tu să poți spune, liniștită și cu mâna pe inimă, că ți-ai plătit datoriile față de societate și ți-ai îndeplinit misiunea de femeie.

Dar hai să spunem că-nțeleg mătușile grase și bătrâne, pentru care singurul scop în viață a fost un mariaj și/sau copiii de după. Le-nțeleg că așa au crescut, asta li s-a predat din școala generală până-n liceu, ăsta era și consemnul, și conveniența.
Nu-nțeleg în schimb persoanele leat cu mine care judecă în aceeași măsură. Dacă s-au căsătorit, n-or să te mai întrebe altceva decât când ai și tu de gând să te fericești.
Când fac și-un copil, dublu-atac. Când îl faci și tu pe-al tău? Că lasă, că spui tu așa, că nu vrei, dar o să-ți vină mintea la cap și nu numai c-o să-l vrei, dar o să-l iubești și prețuiești, n-o să mai vorbești decât de el, și ce tristă și neîmplinită ești acum, dar va veni și vremea ta.
Și te privesc, eventual, cu compasiune în ochi și milă-n voce, că ei au descoperit nirvana și tu încă nu.

Partea bună e că am învățat în timp să ignor, și să nu mă aventurez într-o tiradă care să-i convingă că copilul pe care deja l-au făcut e anticristul, și că e cel mai nasol lucru care li se putea întâmpla, viața lor e distrusă și terminată, deja pot să se ducă, să pună capul pe pernă și să se roage să moară-n somn, până dimineață.
Aș putea.
Aș putea să-i conving.
Noroc c-am învățat că alegerile fiecăruia trebuie respectate și că, dacă ei nu respectă regula, e mai bine pentru karma mea să nu mă amestec în karma lor.

Dar nu pot să-nțeleg o altă chestie. De fiecare dată când una explodează și mai face un plod, urarea tuturor e ”să te bucuri de el!”
Asta mă depășește.
Da` ce-i, frate, plodul ăla? Noua mașină de spălat? Noul utilaj de dezăpezit aleea pe timp de iarnă? O mașină de cusut sau o cratiță minune?
Să te bucuri de el mie-mi sună a ceva inanimat, care n-o să crească, n-o să-ți distrugă canapeaua, n-o să-ți sculpteze mobila, n-o să-ți mănânce ciocolata și nervii, n-o să te chinuie în miez de noapte că are colici, nici mai târziu, când o s-ajungă la alfabet și la crizele existențiale, n-o să te facă să zâmbești sau să plângi pentru că da, asta fac ființele umane chiar dacă-s bucată din tine, mă rog, îmi sună a ”să te bucuri de noua achiziție”. Și toate noile fericite mămici dau din coadă când aud urarea asta, fără să-și dea seama că le reduce plodul la nivel de obiect.

Eu aș sparge fața fiecărei persoane care s-ar încumeta să-mi vină cu urarea asta, presupunând că aș vrea să nasc. E atât de banală, jignitoare și artificială, că mi se ridică părul de fiecare dată când o văd pe la noile mămici. Chiar și la cele care nu-mi plac deloc.

Dar, nah, eu sunt aia căreia nu i-a venit încă mintea la cap, pentru că nu mi-ar plăcea să-mi considere cineva plodul egal cu o cratiță.

Comments (26)

  1. Tury

    Aia-i :)))))))) acele privire compătimitoare hahahaha, cunosc.

    Reply
    1. cami (Post author)

      și vorbesc de sus, așa, de parcă ai avea o boală sau ceva

      Reply
  2. creve

    Și eu am primit întrebarea cu însurătoarea de m-am săturat și am ales să le spun doar că nu mă grăbesc :)) Chiar nu mă văd gata de așa ceva și dacă nu mă doare de ce să mă leg la cap? De amorul artei?

    Reply
    1. cami (Post author)

      pentru că trebuie! pentru că societatea te vrea însurat, și tată de familie!

      Reply
  3. Dana

    Stii ce e bine de inteles? Daca cineva isi doreste un copil, doi… zece, foarte bine. E minunat.

    Mai grav e cand cineva face un copil ca sa fie “ca toata lumea” si dupa vorbeste doar cat de cacao e viata sa… cat de multe probleme are cu copilul, etc.

    E foarte greu sa fi MAMA, si, daca nu esti pregatita, Don’t do it!!!

    Reply
    1. cami (Post author)

      prea mulți îi fac doar de gura lumii. pentru că ”așa trebuie”. și dup-aia cine trage ponoasele? exact! plodul!

      Reply
  4. Ana

    Pentru mine alternativa “Sa te bucuri de el” e mai buna decat “Sa-ti traiasca!”, de zici ca esti in evul mediu si nu se stie ce se intampla, poate moare, poate nu.

    Reply
    1. cami (Post author)

      păi, unii încă mai sunt în evul mediu, deci de ce să ne mirăm?

      Reply
  5. oama

    Dac-aș aduce frodat vreun argument cuiva în favoarea ideii de-a plodi, atunci ăla ar fi: „dară tu chiar vrei ca numai proștii și negrii să se înmulțească?”. E cam singurul argument care-mi pare plauzibil: parcă prea numai ăia privați de neuroni suficienți și negrii și țiganii se împuiază. Dar probabil că pare doar cumva plauzibil, însă nu și convingător. Altfel mă „apucam și io de treabă”. De treaba aia rușinoasă pe care o faci degeaba dacă nu-i cu scopul de-a face urmași.

    Reply
    1. cami (Post author)

      prea puțini oameni deștepți fac copii, pentru că se gândesc înainte și la dacă vor, și dacă au cum să-l crească frumos.
      de aia ne putem apuca oricând, oricum. să facem în ciudă găinilor

      Reply
  6. Mucegai

    Tara te vrea prost, e o vorba deteapta nu un vers rece sarmalos.

    Reply
    1. cami (Post author)

      țara te are cum te vrea – merge la mulți

      Reply
  7. mihaela

    Mah in sinele meu ultraascuns io cred ca intrebarea asta este un fel de punere in practica a trebii aleia cu “misery loves company”, adeca daca mie imi scot peri albi sotul si plodul din dotare tu de ce mama dracului ai fi libera si fericita?
    In sinele meu mai putin ascuns m-am decis sa ii fac sa se simta ca dracu’ de cate ori intreaba de plozi, iau poza aia de am doi ani si n-am voie cu degetele in priza, buza tremuratoare, ochi trist lacramosi si voce gatuita de durere si le comunic ca doctorul inca are sperante ca o sa reusim asa ca mi-am amanat sinuciderea pe tema asta. Ase imi place cum se uita jenati intr-o parte si nu stiu cum sa schimbe mai repede subiectul, bonus a doua oara nu te mai intreaba

    Reply
    1. cami (Post author)

      m-am gândit și eu la varianta asta. un soi de invidie că de ce tu să stai fără griji, în timp ce eu spăl șosete.

      :)) bună asta. o s-o-ncerc și eu, cu drepturi de autor respectate, desigur

      Reply
  8. Nautilus

    (Disclaimer: eu nu prea îi cred pe cei care spun “nu vreau căsătorie şi copii, eu sunt cel mai tare, lup singuratic, căsătoria e doar o hârtie etc”. Fiindcă nu au hârtia roz de la starea civilă, dar au relaţie de lungă durată, trăiesc ca şi cum ar fi căsătoriţi, mănâncă şi dorm împreună, pun împreună banii în casă. Deci în practică tot căsătoriţi sunt.)

    Pe de altă parte, căsătoria şi copiii sunt necesari majorităţii populaţiei, mai necesari decât o cratiţă.

    Populaţia, şi în special categoriile ei cu venituri reduse , depinde de o “centură de siguranţă socială”: căsătoria, sprijinul familiei, al mamei-soacre, prietenia vecinilor şi a colegilor de muncă, respectul profesorilor de la şcoala la care îşi duc copiii, simpatia poliţaiului de la secţia de cartier şi al funcţionarei de la impozite etc. Dacă ai toate astea, compensezi puţin câte puţin celelalte neajunsuri (puneţi împreună 2 salarii chiar dacă sunt mici, împărţiţi cheltuielile casei, simpatia şi respectul celorlalţi te fac să scapi de unele probleme legale mai mici).

    Irinel şi-a permis să o aibă pe Monica fiindcă era Irinel, avea avuţia pe care o avea şi trăia într-un viloi.

    Dacă trebuie să fii agasat şi agresat de 10 ori pe zi în privinţa vieţii tale personale de vecini, colegi, poliţist, rude, vânzătoarea de la magazinul din colţ etc până la urmă cedezi nervos şi faci ce spun ei, numai ca să te lase în pace. Şi eventual să îţi promită ajutorul lor în viitor.

    Reply
    1. cami (Post author)

      nu cred în presiuni sociale. e necesar doar dacă ești îndeajuns de slab să le cedezi.
      pe de altă parte, faza cu lupul singuratic n-are de a face cu căsătoria.
      e alegerea fiecăruia ce face și cum, atât timp cât nu încearcă să o impună celorlalți.

      Reply
      1. Nautilus

        Poate că nici Andrei Răzvan Plăcintă nu credea în presiunea socială şi îşi imagina că e prea tare ca să-i cedeze.

        Reply
        1. cami (Post author)

          poate că n-are nici o legătură legea cu presiunea socială

          Reply
  9. Alin

    Ce ironic este…. Din cauza retardatilor care ne-au facut, nu avem niciun viitor in Romania, ei au distrus-o fiindca sunt prosti ca noaptea, si tot ei ne intreaba de ce nu ne futem, de ce nu facem boraci, de ce nu aia, de ce nu aia…

    Reply
    1. cami (Post author)

      tre` să găsească un vinovat, nu?

      Reply
  10. Alin

    Da, hai sa facem copii, ce dracu ! Ca doar sistemul educational din Romania este incredibil de bun, profesorii nu-s spagari, retardati si nebuni, popii nu scriu in cartile de religie DACA NU ESTI CUMINTE, TE CALCA MASINA ! si multe din astea, societatea romaneasca este un model de urmat pentru oricare alta de pe Terra, romanii sunt oameni buni, nu fura, nu omoara, nu isi bat joc, nu sunt la nivelul anilor 1500 in privinta mentalitatii ! Crucea mamii ei de viata, ca m-am enervat !

    Reply
    1. cami (Post author)

      :)) te enervezi degeaba. la ce ai scris tu, or să vină cu contraexemplul că ei cum s-au descurcat? și, decât să te enervezi, mai bine îi ignori

      Reply
      1. Alin

        Apropo de copii si cratite.

        Azi am o mica “multumire”. Stiu, poate par cinic, dar asta-i viata, toti oamenii sunt rai, doar nu o sa ma las eu mai prejos, viata e o jungla… Am vazut inca un exemplu ca selectia naturala chiar functioneaza ! A murit o pitipoanca zilele astea aici in Maramures, calcata de masina :

        http://www.infomm.ro/ro/detalii/tragedie-prietenii-daianei-deplang-disparitia-adolescentei-ucise-de-masina

        http://www.infomm.ro/ro/detalii/tragedie-daiana-adolescenta-de-16-ani-lovita-pe-zebra-a-decedat

        Fii atenta la ce comentarii au RETARDATII de colegi ai ei ! Esti fata isteata, cred ca iti seama cam la ce nivel intelectual se situeaza, nu ? :))

        O pitipoanca in minus, e o sansa in plus pentru noi restul… NEXT !

        P.S. : Acum dovada ca Romania e o tara care in veci nu va progresa. Era o trecere de pietoni nesemnalizata prin lumini, se intampla oricum accidente mereu acolo. Iluminatul public in tot satul e aproape ZERO. Sat de langa Baia Mare, deci nu un catun… Primaria facea economie de curent electric :))) Iti dai seama ce tara penibila suntem ?! Ne meritam soarta…

        Reply
        1. cami (Post author)

          îmi pare rău, dar nu mă pot bucura de moartea cuiva, oricum ar fi fost.

          Reply
          1. Alin

            Tu nu, ca ai constiinta. Eu insa m-am saturat. M-am convins pe propria piele de cum sunt romanii, ar vrea sa te ucida la orice ora, vor numai sa iti mearga rau.

            Tara asta e o jungla, iar eu nu mai accept sa fiu bataia de joc a nimanui, asa ca e cazul sa fiu si eu ca toata lumea. Altfel te mananca vulturii, asta e !

          2. cami (Post author)

            de obicei nu generalizez. unii sunt răi, unii sunt buni, ca peste tot.
            și, cu sau fără conștiință, încă nu m-au mâncat vulturii

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *