Tradiții de Crăciun

Mi s-a dovedit, încă o dată, că românul e bătut în cap. El a rămas cu perioada comunistă adânc înfiptă-n creier. Nu că n-ar fi trecut 25 de ani de atunci, timp în care ar fi trebuit să-nțeleagă că nu mai e nevoie să stea la cozi de la 5 dimineața și nici să aibă pile la doamna de la carne, ca să aibă ce pune pe masă de sărbători. Da` perioada aia e atât de bine-nrădăcinată-n mintea lui, c-a reușit să inoculeze și ăstora, care nici măcar nu trăiau conștient la revoluție, aceleași manii și temeri. A rămas cu ideea că tre` să-și facă provizii de iarnă ca să nu moară de foame și că, de sărbători, tre` să facă mâncare cât pentru o cazarmă, ca nu cumva să rămână fără sau să creadă vecinul că e zgârcit sau, mai rău, sărac.

Să-ncepem cu-nceputul.

S-au dat ajutoare de la UE. Sau s-au trimis, că de ridicat nu s-au ridicat decât cam jumătate dintre ele. Da` ăia care au venit să le ridice, ghici ce-au făcut? Da, coadă. În ciuda faptului că era program în fiecare zi, că s-a prelungit programul, în așa fel încât să nu rămână nimeni fără, că s-au dat asigurări că se pot ridica până pe 31 decembrie, românul a făcut coadă. Și nu din aia simțită, cu o persoană aranjată regulamentar în spatele celeilalte, așteptând să-i vină rândul. Nu. Coadă din aia, cu îmbulzeală, oprit de circulație, mișcat de la un centru la altul ca să ia măcar 2 pachete pe propria răspundere. Și da, s-au călcat în picioare, au stat de la miezul nopții la coadă, să nu le fure cineva dreptul, au făcut scandal și s-au plâns lacrimogen că nu au cu ce. Și dup-aia au dat o raită cu taxi-ul și la următorul centru, pentru reiterarea poveștii.
Că românul nu-i român dacă nu se bate pe ceva gratis și nu se simte bine dacă nu poate povesti prietenilor cum a înșelat sistemul, că oricum e plin de hoți, dom`le. Lasă, să mai furăm și noi, că ei ne-au furat destul!

Am fost în Lidl să iau o caserolă cu cotlete. Una singură, că-mi era de ajuns. În timp ce partea aia cu carne de pui era cam pe jumătate plină, la carne de porc bătea vântul. Tot au luat. Și-am zis că, dacă tot și-au făcut aprovizionarea de azi nu-i bai, vin eu a doua zi să-mi iau o caserolă cu cotlete. Că dacă au ras tot, înseamnă că nu mai au nevoie. Ghici ce, a doua zi da, bătea vântul în galantare. Da` nu mai era nici carnea de pui, nici nimic care să semene vag a carne proaspătă. Au luat tot ca termitele, inclusiv cotletele alea mari, din care eu aș mânca un an întreg. Au mai rămas conservele și cârnăciorii uscați, că presupun că nu li s-a părut foarte creștinesc și tradițional să servească cârnăciori uscați tocmai de nașterea domnului. I-am prăjit foarte puțin creștinesc și tradițional și-au fost foarte buni, că nu țineam neapărat să am cotlete.

Da` nu pot să nu mă-ntreb unde a dispărut toată carnea. Că, de obicei, duduie galantarele de carne și nu se-apropie nimeni de ele. Plus că bag mâna-n foc că și la restul magazinelor cu carne era la fel de gol. C-au luat, să fie! Am auzit povești din astea sinistre, cu câte juma` de porc cumpărat, doar pentru sărbători și, sincer, nu-nțeleg unde și cât pot să bage doar pentru că e o ocazie specială.

Așa ajungem la oalele cu sarmale. Oale cu sarmale de post, până pe 24 inclusiv și oale cu sarmale cu carne, pentru de pe 25 încolo. Nu, nu oale din alea în care încap 2 porții. Oloaie. Cu suta de sarmale, frate, să fie!
Ce contează că, după ce-mpart de sufletul lu` Cutare în diverse locații și mai mănâncă și ei de se-mbuibă, încă rămân destule să hrănești un trib? Alea-s sarmalele de post care rămân și, cel mai probabil, ajung la gunoi undeva pe 1-2 ianuarie, că nici de dat nu mai dau din ele, nici de mâncat nu le mai mănâncă.
C-au trecut pe alea cu carne. Din care nu dau de pomană, servesc musafirii. Cărora le mai dau și din ligheanul cu salată boeuf, și din ceanul cu tochitură, și din tăvile cu turte, și din butoiul cu răcitură, și dup-aia se plâng că n-ai făcut decât să guști din fiecare și ei s-au chinuit să facă atâta mâncare degeaba. De parcă i-a obligat cineva să golească magazinele și să gătească pentru de la 20 persoane în sus, în condițiile în care ei sunt 6, cu tot cu musafiri.

Și-i musai să cumpere pâine. Pe 24 îi vezi pe toți cum invadează magazinul cu o sacoșă specială doar pentru pâine. 2 pâini? Dă-mi 10, să fie, că magazinele nu au program pe 25, și-o să rămânem înfometați sau fără pâine. Lasă, s-avem 3 zile de Crăciun, să nu murim de foame. Ce mai contează că la fiecare consignație găsești pâine, și multe îs non-stop, și poți să-ți cumperi și la 2 din noapte da, în noaptea de Revelion? Ce contează că nu mănânci mai mult de o pâine toată săptămâna? De sărbători ia 10, să fie! Ia toată pâinea, că știi tu că vecinii sunt hapsâni, și cumpără și ei după tine, și riști să rămâi fără, din cauza lor. Și ce mai contează că mai faci și mămăligă, c-așa-i tradițional și bun, ia toată pâinea și ia-o acum, pe 24, să-ți ajungă 3 zile, chit că mulți muncesc și vând pâine proaspătă și pe 25. Și dup-aia arunc-o la gunoi, că s-a-nvechit și n-a mâncat-o nimeni. Da` măcar ai demonstrat că ai și ai evitat cu grație dezastrul de a rămâne flămând.

Și nu uita să te plângi cât te-au costat sărbătorile și cât ai cheltuit pe mâncare pe care da, dup-aia ai aruncat-o pentru că da, ca-n fiecare an, ai făcut mai mult decât îți trebuie. Dar banii s-au dus, i-ai dat cu bună știință, și-acum simți nevoia să te plângi de cum te sărăcesc sărbătorile. De cum hoții și tâlharii profită de tine și-ți iau banii, în timp ce tu nu vrei decât să te bucuri de sărbători. Că e 1 leu o pâine, tu ai luat 10, 8 le-ai aruncat. Îți dai seama, te-au tâlhărit cu 8 lei și stau acum și fac concedii simandicoase prin afară, pe banii și pe munca ta. Că te-au obligat ei, oricare ar fi aceștia, să cumperi ca-necatul doar ca să te dai rotund.

Nu pot să trec peste o poveste, caz real, în care ea, pensionară veritabilă, cu cont în bancă cât salariul meu pe mulți ani a ascuns toată mâncarea prin cămară, când a auzit că-i vin musafiri. Și-n același timp a pregătit milionul, să i-l dea părintelui care vine cu ajunul. Că musafiri îi sunt rude care o ajută din când în când, dar părintele e reprezentantul domnului și nu poate să scoată un arpegiu fără să fie plătit pe măsură.

Și nu pot să trec nici peste vaietele care-ncep de dinainte de Crăciun, legate de kilograme, cântar și luat în greutate. Că toate încep să anunțe cum se vor îngrășa ele de sărbători, și cât de urâtă este perioada asta pentru că, efectiv, nu se pot abține din mâncat. Plus că-s invitate și la nașu`, și la cumătru` și la mama soacră, și cum să refuze. Dacă ar fi după ele, n-ar mânca decât apă cu pesmeți dar, din cauza celorlați, se-ngrașă ca vacile. Lamentările de dinainte și lamentările de după. Rezultatul e același: fac concurență porcului de-abia tăiat, dar au impresia că, dacă s-au plâns sau și-au căutat scuze, îs oareșcum exonerate de vină.
Newsflash: te-ai făcut cât vita pentru c-ai mâncat ca scroafa și nu e decât vina ta, că nu ți-a băgat nimeni pe gât mâncare cu forța. Obișnuiește-te cu gândul și treci peste. N-o să slăbești văitându-te. Cel mai probabil o să slăbesc eu, că-mi toci nervii mărunțel, cu satârul cu care ai tocat perișoarele.

Deci da, românul e bătut în cap. Și-o face cu mâna lui și se plânge după. Își umple frigiderul de parcă a dat de o sursă pe piața neagră înainte de revoluție, se-mbuibă ca-necatul, se dă rotund cu cât de creștin e el c-a primit popa, da` nu-i dă un leu lu` amărâtul ăla care stă cu mâna-ntinsă și dup-aia se plânge că și de sărbătorile astea a rămas falit. Și da, o să se-mbulzească să prindă crucea în apa înghețată și dup-aia o să se plângă că dumnezeu nu l-a ferit de pneumonie. De parcă n-are altă treabă decât să aibă grijă de toți idioții.

Da` într-o reprezentanță Orange a intrat o plodoaică cu taică-su` să-ntrebe vânzătorul unde e reprezentanța Vodafone. Asta mi s-a părut oareșcum ironic. Măcar n-a întrebat de unde să cumpere cotlete.

Comments (22)

  1. Flamme Imwind

    Dupa orice post oamenii au nevoie de CARNEEE..cat mai multa carneee :))..si dupa aia..asistenta medicala fiindca au mancat ca..ce-au cumparat.

    Reply
    1. cami (Post author)

      da. am uitat, într-adevăr, să spun că se plâng și de cât cheltuie pe medicamente. că au nevoie, c-au mâncat mult

      Reply
  2. Poveştile Mele

    Asta e o perioadă a risipei împinsă până la… disperare.
    De sărbători, românul a fost învăţat să se aşeze la masă şi să nu se scoale până când… nu poate să se mai scoale.
    Eu una înţeleg expresia „sărbători în familie” prin a petrece timp cu cei dragi, nu prin a mânca – aşa cum înţeleg şi acum multe rude de-ale mele, inclusiv sora mea, care a refuzat ieri să iasă în parc pe soarele ăla şi abia apoi să se aşeze la masă. Şi nu are mai mult de 30 de ani!
    Ioana

    Reply
    1. cami (Post author)

      faza interesantă e că cei mai mulți au din plin și de obicei. nu e ca și cum de sărbători ar fi unica șansă de a mânca ceva bun. de asta zic că-s reminescențe moștenite

      Reply
    2. Nautilus

      Un personaj dintr-o piesă de-a lui Camil Petrescu zicea cam aşa: un puşcăriaş, sclav la turci, visa de dimineaţa până seara că, atunci când va fi eliberat sau când va evada, o să facă rost de bomboane. Lăzi de bomboane. Munţi de bomboane, să le arunce în gură cu amândouă mâinile. Când a evadat şi a dat de bomboane, i s-a făcut silă de ele şi nici nu mai suportă să audă cuvântul bomboană.

      Reply
      1. cami (Post author)

        încă n-am auzit de persoane sătule de sarmale

        Reply
  3. valentin

    Așa-i și cu nunțile și botezurile. Nu le fac în post. Și-i rupe după aia chiria la restaurant, formație etc. Fa în post și faci două meniuri, unul de post, altul de nepost. Nu ai voie să dansezi? Oricum nu dansau… Bine că n-au întrebat unde-i Telekom-ul, că toată lumea știe că-i clădirea aia mare de la telefoane, trebuie să n-ai televizor, internet sau radio să nu știi.

    Reply
    1. cami (Post author)

      nunțile-s stres. m-am stresat eu la câte povești despre pregătiri am auzit.
      ăla ar fi fost trolaj maxim

      Reply
    2. Belle d”Imagination

      Ateii nu se vor plânge din principiu de post/ dulce.
      Cei care nu fac nunţi în post sunt cei credincioşi. Şi biserica nu face nunţi în post decât cu dezlegare de la patriarh. Care te costă cât două nunţi normale.

      Reply
      1. cami (Post author)

        nu contează în ce crezi. știi câte povești despre câte pregătiri pentru câte nunți am auzit în ultimii ani? destul încât să scriu ghidul miresei, ediția completă, în multe volume

        Reply
        1. valentin

          Eu am făcut comparația cu nunțile și botezurile că-i cam aceeași agitație și aceleași plângeri despre cheltuieli mari, inutile. Deja cu două luni mașinile merg mult mai repede, înainte cu două zile nu mai zic. Anul ăsta au avut noroc că n-a fost gheață.
          Nuntă în post. Nu cred că o să se plângă foarte tare nici credincioșii de dulce/post, mai ales dacă le dai posibilitatea să aleagă. Asta, de fapt, poate fi și o comunicare benefică, astfel încât toată lumea să se simtă aproximativ la fel de bine. Popa. Poți să faci cununia religioasă, dacă vrei, în afara postului. Dacă poți cu dezlegare, mai bine, dai 600 în loc de 300, dar câștigi pe altă parte, chiar implătibilă cu mastercard. Hora aia din biserică se face mai ușurel, să nu dai 5 kile jos acolo; coada de la orificiul stării civile lipsă, unde se amestecă muzica mai multor lăutari și există posibilitatea să faci poze cu invitații de la alte nunți; lăutarii nu se plâng că-s obosiți și trebuie să ajungă a doua zi la o nuntă la Focșani; chelneri odihniți și pe fază și nesictiriți de bacșișul nașului mult prea mic etc. Offtopic, dar v-am mai spus că am numai idei bune? :)))

          Reply
          1. cami (Post author)

            da, ai zis. da` orice reminder e bun

  4. Belle d”Imagination

    Eii, să nu intrăm în amănunte.
    Că sunt şi oameni pentru care crăciunul şi paştele înseamnă curăţenie lună în casă. Şi da, ceva mai festiv pe masă, dar nu cine ştie ce că nu vine sfârşitul lumii.

    Mama de când s-au îmbolnăvit amândoi, nu mai umple masa până dincolo de refuz. Mama soacră nu poate să treacă de condiţionarea asta. Şi s-a simţit destul de lezată că n-am mâncat la dânsa de sărbătorile trecute.

    Prost e când ea e din categoria asta şi el e din categoria care nu concepe că există sărbătoare fără 7-10 feluri de mâncare pe masă. Din nefericire e extrem de dificil să faci 400 g salată beuf, 12 chiftele, 200 g salată de vinete, 50 g salată de icre, 4 porţii de ciorbă şi 2 de stufat sau de sarmale. Şi ajungi să duduie un frigider, să se îndoaie masa din bucătărie şi aia din sufragerie.

    Şi da, e prost când te duci la neamuri la masă. Fiindcă toţi au senzaţia că eşti proaspăt ieşit din lagăr, n-ai văzut mâncare de minim un an, eşti clinic subnutrit şi e datoria lor sacră să te aducă la o stare normală după o singură masă. Vai mie, sunt pofticioasă. Aşa că tind să iau câte o lingură din mai multe. Ca urmare se insistă infernal să mai iau, să nu decedez de foame. Aşa că pe motiv că sărbătorile se fac în familie, am început să mai rămân şi numai pe la casa noastră ca să nu dau în bâlbâială.

    Reply
    1. cami (Post author)

      să nu-ncepem cu curățenia! când eram mică, la toată lumea curățenia de sărbători ținea câte o săptămână. acum s-au mai calmat.

      nu e greu, parol! doar că nu tre` să te lași purtat de frenezia gătitului. e o linie subțire pe care, dacă ai trecut-o, provizii pentru 2 luni scrie pe tine. sau pe frigider.

      da` ăia care au impresia că n-ai mâncat destul și te cadorisesc cu pachețele, să ai și acasă? de asta e recomandat, de sărbători, să nu gătești. se vor trezi măcar câteva rude care s-o facă pentru tine.

      Reply
  5. Belle d”Imagination

    Unul dintre puţinele lucruri bune din copilăria mea a fost că mama nu m-a pus să mă fac că o ajut la curăţenie. Aşa că n-am fetişuri că în ziua x se fac operaţiile a, b şi c musai iar în ziua z trebuie finalizate operaţiile t, u şi v. Aşa că ce pot fac cu o zi, două înainte şi restul se fac cu o zi înainte. Iar de mâncat, în zilele mari se mănâncă la mama sau la mama soacră. Iar în sfârşit mama a învăţat că dacă dă, măcar îmi dă semi=preparatele şi le fac eu după cum mă duce pe mine capul acasă.

    PS: Îmi plac sarmalele, dar să fie fără grăsime şi mai ales făcute după reţeta padişahului. Şi în cantităţi rezonabile, că dacă mă plictisesc, le arunc.

    Reply
    1. cami (Post author)

      mă, ai mei erau excepția. făceau curat când le tuna. la fel fac și eu, când mă apucă. da`pe ăia cu văruit, reconstruit și remobilat de fiecare sărbători nu prea îi înțeleg.

      lucky you, la faza cu semipreparatele.

      sarmale cu piept de pui. alea-s preferatele mele.

      Reply
  6. alin

    Uite de-asta nu imi plac mie romanii. Plus de asta, au si aici pe la tara niste mentalitati de secolul 18, chiar si astia tineri…de iti vine sa fugi oriunde, numai sa nu mai vezi romani…

    Reply
    1. cami (Post author)

      aha

      Reply
  7. Un om rau tot timpul

    La mulți ani, bă!

    Reply
    1. cami (Post author)

      păi, la mulți ani!

      Reply
  8. Magda

    Cred ca am gasit solutia mea salvatoare pentru perioada asta de haos. Nu gatesc si minune, am frigiderul plin, am musafiri si intr-un mod miraculos frigiderul, incet si sigur se goleste. Goana dua paine a fost un singur an…. regretabil dar cu lectia invatata :D

    La multi ani!!!

    Reply
    1. cami (Post author)

      mda, ar fi o idee. mulți musafiri, care să golească frigiderul umplut de alții. da` musafirii necesită pregătiri înainte, și curățenie după. de aici, înc-o dilemă.

      La mulți ani și ție!

      Reply

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *