35 motive

3 boli pe care nu le-ai avut cât ai fost copil

Știi că în urmă cu doar câțiva ani ai fost copil. Și nu neapărat un copil model.
Poate ai spart vaza moștenire de la bunica. Ai decupat perdelele ca să faci hăinuțe la păpuși. Ți-ai rupt mâna când ai căzut din copac, la vânătoare de gorgoaze. Ai trecut cu chiu cu vai c-un 5 la matematică. Ai spart tabla. Ai furat caise din curtea vecinului. Ai făcut bișniță cu abțibilduri. Ai înjurat și-ai mințit că tu nu înjuri. Ai plâns că nu ai primit mașinuță teleghidată de ziua ta. Ți-ai imaginat nenumărate moduri în care-ți pedepseai părinții pentru că te-au pedepsit. Ți-ai rupt pantalonii în fund și-n genunchi. Ți-ai spart capul. N-ai fost un elev model. Ai ascuns ce note ai la școală, și mai ales câte absențe. Băteai copiii din fața blocului. Mușcai, zgâriai, țipai, plângeai.
Acum câțiva ani, cât încă erai copil.
Probabil îți luai două palme la fund pentru chestia asta. Poate că erai dintre copiii ăia, bătuți cu furtunul. Sau poate din ăilalți, trimiși la culcare fără desert sau, mai grav, fără masa de seară. Sau poate pedeapsa maximă era că ai tăi nu mai vorbeau cu tine, până să ți se facă rușine și să-ți pară rău de ce ai făcut.
Poate n-ai făcut nimic din toate astea, și-ți luai bătaie degeaba. Poate le-ai făcut pe toate, și nu ai primit niciodată, nici măcar o păruială.
Nu știu asta.
Ce știu, în schimb, e că dacă copilăria ta s-a terminat cel mult acu` 10 ani, n-ai avut nici una dintre cele 3 boli care fac ravagii printre copiii din ziua de azi.

1. ADHD
Mai nou, orice copil care ”nu se poate concentra” are ADHD. Nu, în nici un caz pur și simplu nu-i place ceea ce ar trebui să facă. În nici un caz nu are probleme cu autodisciplina pentru că a fost suflat în cur și învățat să facă doar ce are chef, când are chef.
Nu doar îi place să vorbească mult, să vadă tot, să descopere orice, nici măcar nu e deosebit de curios pus în fața multor obiecte fascinante.
Nu e nepoliticos, întrerupând conversația altora. Nu e nerăbdător după o călătorie de 4 ore cu trenul. Nu e indisciplinat când i se spune că trebuie să stea în rând. Are ADHD.

Tu, ăsta care ai fost copil până mai acum câțiva ani, nu te simți discriminat? Tu a trebuit să-nveți să vorbești când ești întrebat. Să atingi un obiect care te fascina doar dacă cereai, și ți se și dădea voie. Să stai în bancă cu mâinile la spate. Să faci pagini întregi de bastonașe, până-ți ieșeau ele drepte, și ție bastonașele pe nas. Să nu alergi dezlegat prin magazine. Să fii atent la lecție. Să citești poezia aia până o înveți pe de rost, chit că te-ai plictisit de ea după 2 ore.
Gândește-te, dacă te-ai fi născut cu câțiva ani mai târziu, puteai să-ți bagi picioarele în toate chestiile alea, pentru că cineva s-ar fi trezit să-ți găsească scuza ADHD.

2. Autism
Copilului tău nu-i plac îmbrățișările? Refuză să se joace cu alți copii, se enervează când îi sunt luate jucăriile, preferă să se joace în șifonier, miroase obiecte și pare a fi într-o lume a lui? Felicitări! Tocmai ai descoperit că eu sunt copilul tău!

Pentru că ADHD-ul a devenit o boală prea la modă, mai nou a început să crească îngrijorător numărul copiilor cu autism. Dacă e un copil banal, care nu pictează, cântă, face balet sau știe Luceafărul integral la 1 an și 2 luni, atunci sigur e autist.

Mai nou am auzit și povestea înduioșătoare a unei mămici, care se plângea că până să-i afle diagnosticul micuțului (autism) nu putea avea viață socială, pentru că în public, micuțul începea să răcnească, să se tăvălească pe jos și să zgârie și lovească persoanele din jur, dacă nu-i convenea ceva. Acum, după diagnostic, celelalte mămici au înțeles că reacțiile micuțului sunt de la boală, așa că îs mai dispuse spre toleranță.

Tu, ăsta care ai fost copil până mai acum câțiva ani, nu te simți discriminat? Tu a trebuit să suporți pupăturile zgomotoase ale mătușilor grase, amicii de joacă pe care-i displăceai total doar pentru că părinții erau prieteni din copilărie, să-mparți jucăriile doar pentru că erai gazdă, să ieși din șifonier când aveai musafiri, să miroși obiecte pe ascuns, să nu pari ciudat.
Și să nu te tăvălești pe jos în public, pentru că știai clar ori că nu e frumos, ori că-ți iei două scatoalce după.
Nu, nu aveai autism, aveai doar bun-simț. Pe care l-ai învățat, sau ți l-au insuflat părinții.
Gândește-te, dacă te-ai fi născut cu câțiva ani mai târziu, puteai să-ți bagi picioarele în toate chestiile alea, pentru că cineva s-ar fi trezit să-ți găsească scuza autism.

3. Tantrum
Copilul tău nu e prost-crescut, răzgâiat, cu năbădăi, nesimțit sau face istericale. Mai nou are un tantrum.
Ceea ce e perfect normal, pentru că micuțul trebuie să-și manifeste personalitatea, și e perfect normal să-l lași să urle până îi trece, ca nu carecumva să-l bruschezi. Să nu-i dai 2 palme la cur, pentru că e brutal și 2 palme la cur l-ar marca pe viață. Să nu-i spui nici măcar că e copil mare de-acum și dacă mai plânge, or să râdă toți copiii mai mici de el, pentru c-o să poarte stigmatul rușinii după el o eternitate.
Nu. E bine să-l lași în pace, eventual să-l încurajezi să-și manifeste nervii și-apoi, pentru că i-au trecut, să-l răsplătești cu o înghețată.

Cucoană, ce are plodul tău, nu-i tantrum. Îs năbădăi în cur. Și dacă-l învățai de mic nu să-ți știe de frică, ci să te respecte, nu făcea nici o criză. Nici în public, nici acasă.
Nu se dădea cu curul de pământ, nu bătea din picior, nu răcnea ca apucatul, nu-și smulgea hainele de pe el și nu, în nici un caz, nu te lovea. Nu are ”un tantrum”. Suferă de răzgâială cronică.

Tu, ăsta care ai fost copil până mai acum câțiva ani, nu te simți discriminat? Tu n-ai răcnit în mijlocul magazinului și nici prin cap nu ți-a trecut să dai cu pumnii și cu picioarele nici în maică-ta, nici în taică-tu, oricât de mulți nervi ai fi avut. Pentru că știai că copiii nu pot avea nervi decât cu alți copii.
Voiai o ciocolată și nu erau bani? Ghinion. Înghițeai în sec până la următorul salariu. Nu-ți convenea ce ai în farfurie? Ghinion. Nu mâncai, rămâneai flâmând până când ajungea să-ți convină. Nu voiai rochia cu bulinuțe? Ghinion. Trebuia s-o porți, pentru că tema serii erau bulinele și-așa au hotărât părinții.

Nu, nu aveai un tantrum. Nici măcar n-aveai crize, pentru că erai prea bine crescut să le ai.

Tu n-ai suferit de bolile astea în copilărie. Îs boli recente, întâlnite mai ales la copiii celor care până acum câțiva ani au fost copii. Că și-au promis că ei n-or să fie ca părinții lor, că plodul lor o să aibă de toate, că vor să se dea interesanți, că au nevoie de atenția pe care n-au avut-o niciodată, Sigmund Freud, analyse this.
Nu de alta, dar e cel puțin bizară epidemia asta de ADHD, autism și tantrum din ultima vreme.
Când erai tu copil se chema lipsă de educație. Dar, nah, evoluăm.

Published: May 11, 2015 | Comments: 17

35 de lucruri pe care trebuie să le știi când pleci în concediu

Mai ales că părinții tăi, bun-bazați că le știu pe toate, te vor sfătui contrariul.
Nu uita că ei merg în concedii încă de pe vremea când trenurile erau pe aburi, biletele se dădeau bugetarilor în funcție de merite și de pile și problema majoră nu era că n-ai bani, ci că n-ai ce cumpăra cu ei.
Când stațiunile erau pline ochi pentru că, în marea lor înțelepciune, își luau liber cu toții exact în aceeași perioadă și când răsfățul maxim însemna că ți-au luat un Cico la terasă în timp ce ei, dacă erau mână spartă, împărțeau o baterie de vin la 5 inși.

1. Nu munci ca boul tot anul, ca să ai 2 săptămâni de concediu in vară și una în iarnă. N-o să ți-l aprobe nimeni, pentru că restul boilor vor vrea concediu în exact același timp cu tine. Și dacă s-ar aproba la toată lumea, ar da firma faliment. Ai putea fi boul norocos, căruia i se aprobă. Cel mai probabil, nu.

2. Ia-ți concedii mici, și dese. Măcar 2-3 zile, o dată la 2 luni. Lipește-le de week-end, și-n acest fel îți vei dubla concediul legal.

3. Nu pleca de la ideea preconcepută conform căreia în concediu e musai să pleci undeva. Poți foarte bine să stai, să dormi sau să mai stai puțin. De asta se cheamă ”de odihnă”.

4. Dacă totuși pleci, nu insista să stai 10 zile, tradițional, în același loc. N-are nici un sens. Nici un loc nu e atât de interesant încât să-ți irosești 10 zile în el. Mai ales dacă e un loc mic, rupt de lume.

5. Nu-ți lua bilete cu luni înainte. Dacă pleci pentru 2 zile, nu vrei să riști să fie exact cele 2 zile din toată vara în care plouă.

6. Nu-ți lua toată casa după tine. Mai nou, orice cazare care se respectă câtuși de puțin îți dă de toate: și prosoape, și săpun, și hârtie igienică. Ba chiar și șampon.

7. Nu, n-are rost să-ți iei o pătură suplimentară, în caz c-o să fie frig. Și alea vin tot odată cu cazarea.

8. În schimb, nu uita de pieptene. Decât dacă ești ras în cap. În cazul ăsta, taie-l de pe listă.

9. Nici de încărcător, aspirină, buletin, portofel și roll-on. Îs elementare și vitale.

10. N-are nici un sens să-ți iei toată garderoba. Care sunt probabilitățile să ai nevoie de o rochie de seară sau de papion? Nule. Bagă-le la loc în șifonier.

11. Tot ce nu încape într-un rucsac, e total inutil.

12. Nu, nu troler sau geantă de voiaj. Un rucsac.

13. Fără mâncare de acasă. Orice adult va insista să iei după tine dacă nu o caserolă de sarmale, măcar un baton de salam, vreo 2 roșii, o bucățică de brânză și-o pâine. În caz că. Nu există în caz că. În cel mai rău caz, există oriunde un magazin de unde să-ți iei sticks-uri. Ieftine și bune.

14. Tot adulții vor insista să iei după tine, în caz că stai pe malul gârlei și te duci la munte, niște pește. Să dai la gazdă, să-ți lase mai ieftin cazarea. Spune ”nu” la pește. E incomod, pute, se-mpute și chiar te vizualizezi negociind cazarea c-o pungă de pește-n mână?

15. Dacă ești fumător, fumezi cu rigurozitate o anumită marcă de țigări și te duci în concediu la dracu`n praznic, ia-ți 10 pachete după tine. Mai renunță la un tricou din rucsac, dar chinuie-te să încapă pachetele în bagaj. În a doua seară de concediu, la 12 din noapte, îmi vei mulțumi.

16. Nu te agita prea mult cu cazarea. În 95% din cazuri o vei găsi când ajungi. Doar dacă nu vrei să stai într-o cameră decentă, în plin sezon, în Vamă. Atunci fă-ți rezervare cu măcar o săptămână înainte. Sau ia-ți, pentru orice eventualitate, și cortul după tine.

17. Nu-ți lua mâncare pe tren. Nici apă. Hai, poate doar o sticlă de jumate, dacă faci mai mult de 5 ore. E inutilă și nimic nu se compară cu setea potolită la destinație.

18. Ai ajuns, te-ai cazat, reperează magazinele din zonă. Memorează-le locația, și programul. Mai ales dacă nu e nici o benzinărie prin zonă. La 2 din noapte o să vrei o bere și n-o să știi de unde s-o cumperi.

19. Nu-ți face sandvișuri în cameră tot concediul. Îs pe puțin 2 locuri unde poți mânca fără să muncești tu pentru asta.

20. Nu ocoli restaurantele. Adulții au impresia că lași juma` de salariu pe o porție de cartofi prăjiți. Ei încă trăiesc pe vremea în care doar baștanii mergeau la restaurant.

21. Nu fi adult! Comandă divers și iresponsabil. Știi că ai voie să comanzi o pizza la 2 persoane, nu?

22. Nu te retrage în cameră la 8 și adormi la 9, oricât de mică ar fi stațiunea. Viața începe după 10 seara. Nu e viață? Fă-o tu!

23. Nu te trezi la 7. Ești în concediu și orice e de văzut unde ești tu, va fi acolo și la 10. Și la 11.

24. Nu e nevoie să dai check-in la fiecare pas. De fapt, ia lasă tu telefonul în cameră. Sau folosește-l doar pentru poze.

25. Nu ca să faci poze la fiecare pietricică de pe drum.

26. Dacă tot mănânci undeva departe de casă, ce-ar fi să nu comanzi exact aceleași chestii pe care le comanzi și când nu ești în concediu?

27. Nu, dacă te duci la munte, nu e nevoie să-ți iei trening.

28. Nici să te plimbi contemplativ, în pas de-n urma mortului, cu mâinile la spate, atent la orice banalitate trecută drept ”punct de interes turistic”.

29. Nu-ți lua bilet dus-întors doar pentru că e cu 5 lei mai ieftin. S-ar putea să vrei să pleci mai târziu. Sau să mai stai o zi.

30. Nu socializa din obligație cu recepționerul, chelnerul, colegul de palier. În 2 zile n-o să mai știi exact cum arată.

31. Nu ajunge în gară cu juma` de oră mai devreme. Trenul pleacă la ora anunțată. N-are nici un sens să te trezești cu juma` de oră mai devreme ca să te plictisești printre pensionarii ajunși cu o oră mai devreme, pentru același tren.

32. Nu te ridica de pe scaun, cu tot cu bagaje și te posta la ușa trenului cu juma` de oră înainte. E inutil și e îmbulzeală. Pentru că cei mai mulți nu vor să rateze gara, chit că e capăt de linie. Nu fi oaie.

33. Nu fura prosoape. Da, în filme e fun și pare un act așa, rebel. Doar că-n filme nu-ți spune că tu ai lăsat buletinul la recepție. Daaaa, n-o să facă nimeni reclamație pentru un prosop lipsă. Da` dacă?

34. Fă-ți toate poftele. Nu te gândi c-o să ajungi cu bani mulți înapoi acasă, gândește-te c-o să rămâi cu gândul la friptura aia de fazan pe care ți-ai refuzat-o. Și nu cresc fazani pe la tine prin zonă.

35. Fă orice un adult ar spune că e iresponsabil.

Nu de alta, da` pleci undeva să te relaxezi, nu să stai să numeri pași, bani, calorii, kilograme, nervi, prosoape, felii de pâine sau cunoștințe noi.

Published: April 28, 2015 | Comments: 10

35 de lucruri pe care nu le-ai avut în copilărie

Dacă ești născut după `96 o să le citești pentru tema de la istorie. Sau ca să-ți râzi de dorințele noastre.
Dacă ești născut după 2000, clar ai de făcut un referat.

1. Dacă-ți plăcea un actor/actriță/formație/film nu puteai să search pe Google. Pentru că, să ne aducem aminte, Google-ul nu exista. Și nici Internetul neapărat. Și nici calculatoarele, la noi cel puțin.
Așa că adunai orice fir de informație, din reviste ciudate gen Formula As, Salut sau, ai târziu, Popcorn. Când s-a născut? Ce-i place să mănânce? Ce culoare are la păr? Pierce-uri? Câte? Unde?
Articole incomplete, decupate și, eventual, lipite pe-un caiet studențesc.
Pozele cu personajul se dădeau la schimb, pe bani grei.

2. Televizor. Altul decât ăla, alb-negru, cu nume rusesc, la care schimbai posturile cu scobitoarea. Și la care, în mijlocul furtunii, trebuia să ieși pe balcon, să-ndrepți antena. Asta în cazul bun, în care antena nu era pe bloc.

3. Abțibilduri. Doar dacă n-aveai rude plecate în afară, care-ți trimiteau gumă șmecheră, cu abțibilduri cu personaje pe care nu le știai pentru că – să ne aducem aminte – nu aveai televizor decât alb-negru, care prindea românii, rușii și, cu puțin noroc, bulgarii. Care nu făceau nici gumă, nici abțibilduri.
Așa că nu aveai abțibilduri, aveai surprize de hârtie, cu mașini, posibil actori și, cel mai des, fotbaliști. Sau Tipi-Tip.

4. Haine drăguțe. Adică erai îmbrăcat, da` hainele alea erau urâte. Sau moștenite de la rude mai mari. Sau croite după o modă după ureche. Nu aveai hăinuțe drăguțe, colorate, prietenoase. Aveai haine ca să nu fii gol, și ca să nu-ți fie frig.

5. Lego. Nu, nu aveai Lego decât dacă – din nou – aveai rude în afară. Aveai niște cuburi de plastic, de pe puțin 10 ori mai mari de cât sunt piesele de la Lego, cu care te distrai ore-n șir, zi de zi, luni la rând. Cu care construiai cel mult 2D. Sau aveai jocul ăla cu piese din lemn, cu care puteai contrui cel mult o casă săracă. Sau ălălalt, din fier, cu șuruburi și piulițe, cu care făceai mașini ireale și macarale. Cam atât. Lego era un vis frumos, despre care ai aflat de-abia după ce ai avut televizor color.

6. Cablu. Doar dacă n-aveai bani și de Lego, sau dacă n-ai avut părinți inventivi, care se înțepau de cablu de la vecinul care avea bani de Lego.

7. Ciocolată mare. Decât la ocazii.

8. Portocale. Decât la Crăciun. Poate. Sau banane. Sau kiwi.

9. Loc de joacă, special amenajat. Tu te-ai jucat pe șantier, pe câmp, între blocuri sau în cimitir, printre cuie ruginite, plăci de beton, șerpi, insecte, șopârle, țevi sparte, maidanezi, căpușe, cruci și morminte și, cel mai probabil, n-ai făcut nici un antitetanos, nici n-ai murit până acum, când citești asta.

10. Casă babyproofed. Și nu ți-ai spart dinții de masă, n-ai băgat furculița-n priză, nici capul în cuptor, n-ai rămas cu tâmpla-nfiptă-n cuiul care ține poza de nuntă a bunicilor și nu, nu te-ai ascuns în frigider fără să mai poți deschide ușa.

11. Autism. Oricât de multe simptome ai bifa acum, adult fiind, atunci nu-i trecea nimănui prin cap că ai putea fi autist.

12. Nici ADHD, chiar dacă acum ți-ar da medicație. Atunci îți dădeau o palmă la cur și te vindecai instant.

13. Pizza. Sau fast-food, de orice fel. Pentru că aveai doar televizor alb-negru, fără cablu, și mâncarea cea mai rapidă era o felie de pâine cu gem și-un șut în fund, la joacă.

14. Suc. Ăla în sticlă verde de la aprozar sau ăla de la dozator nu se pun ca suc.

15. Telefon personal. Telefonul era ăla, cu disc și, eventual, cuplaj, la care aveai voie doar în situații de urgență, Ambulanță, Poliție sau pentru luat temele dacă ai fost foarte bolnav și ai stat acasă. Nu de alta, dar nu puteai să consumi impulsuri pentru toate nimicurile. Impulsul era important atunci.

16. Blugi. N-aveai blugi și, dacă aveai, erau din ăia foarte urâți și rigizi, posibil importați de la turci. Hâzi. Doar dacă n-aveai rude care-ți trimiteau Levi`s din afară. Care erau și ei urâți, da` măcar nu erau rigizi.

17. Jucării de pluș. Nu. Aveai jucării din plastic sau din cauciuc, pictate bizar, care-ți făceau vânătăi dacă le strângeai prea tare-n brațe.

18. Jucării frumoase și nepericuloase. Aveai, în schimb, tramvai sau mașinuță din tablă, în care te puteai tăia oricând, căluț din plastic, pe roți și animale din cauciuc, cu țiuitoare.

19. Dulciuri diverse și gustoase. Ce aveai erau jeleurile alea mentolate de la farmacie, cocoșeii pe scobitoare și bomboane Sidef.

20. Rucsac sau o geantă câtuși de puțin decentă. Ghiozanele erau pătrate, mari și dureroase. Alternativa era mapa, la fel de pătrată, mare și rigidă.

21. Rechizite vesele. Pentru că penarul era din lemn sau din tablă, stiloul era din ăla de-o culoare incertă, cu pompiță, pe care trebuia să-l umpli în fiecare zi, creioanele colorate erau, de cele mai multe ori, din alea de ceară de la ruși, cariocile veneau câte 5 sau 6 în pachet și le revigorai cu spirt, să țină mai mult, plastilina venea și ea tot în vreo 6 culori și mirosea strident a ulei de rapiță, iar cel mai bun corector era lama.

22. Clămițe sau pufuri de păr. Da` agrafele alea clasice sau o bucată de elastic nu fac exact același lucru? Să-ți țină părul departe de ochi, adică.

23. Playstation. Cele mai performante jocuri erau alea cu lupul care aduna ouă, cerculețele în cutie cu apă sau puzzle-ul cu numere. Când a apărut Tetris-ul cu 2 jocuri, a fost revoluție tehnologică.

24. Role sau bicicletă cu viteze. Aveai, în cel mai bun caz, patine cu rotile și Pegas. Dacă.

25. Sandvișuri fancy cu Salam săsesc sau cașcaval bun. Salamul era iute, cașcavalul era iute, măslinele erau amare, parizerul ciudat, untul un lux, așa că sandvișul era același sandviș trist de la punctul 13. Gem de casă pe pâine pe cartelă.

26. Vitamine în formă de animale sau minimarțieni, sirop de tuse cu gust de căpșunică sau pastiluțe de răceală netraumatizante. Aveai Cavit, sirop homemade dintr-o ridiche sau o ceapă cu zahăr, piramidon sau, suprema amenințare, supozitorul. Nu pățeai nimic, de frică să nu-ți dea pastile.

27. Părinți care să te gâdile-n și-n fund.

28. Bonă. Stăteai la bunici, la vecini, sau cu cheia-n gât.

29. Nevoie de psiholog.

30. Nevoie de dietă. În afară de grasul omniprezent în fiecare clasă, nimeni nu era la dietă.

31. Depresie că nu există Moș Crăciun, Zâna Măseluță sau Iepurașul de Paști.

32. Zile de naștere tematice, cu clovni și tort supra-etajat.

33. Nervi, personalitate flamboaiantă sau reacții publice explozive. La fel ca ADHD-ul, treceau cu ”las` că vorbim noi acasă”.

34. Cărți care să vorbească.

35. Noțiunea de plictiseală.

Cu toate lipsurile astea, se pare că am ieșit ok. Defecți și necocoloșiți, mai toți am supraviețui unui zombie apocalipse. În afară de grasul din fiecare clasă. Pe ăla ori îl prind zombie, ori îl sacrificăm pentru binele comun. De foame.

Published: April 19, 2015 | Comments: 10

35 de dileme

1. Dacă am cusut azi un nasture, ce soi de păcat am acumulat? C-am cusut în sfânta duminică, c-am cusut în Duminica Floriilor sau că am cusut de Paștele catolic?

2. Dacă pun o mașină la spălat în zi de sărbătoare, e sau nu păcat? Că teoretic nu spăl eu, spală mașina.

3. ”Fete cu băieți, pute-a castraveți și băieți cu fete – pute-a ouă fierte.” Mi se pare mie, sau din copilărie părinții ne învățau, subliminal, să fim gay, sugerând că heterosexualii put?

4. În aceeași ordine de idei, de ce ies câte 2, 4, 6 cupluri în oraș, ei și ele, stau la aceeași masă, dar discută doar fetele cu fetele și băieții cu băieții? N-ar fi mai simplu să iasă separat?

5. Cum de, în ultima săptămână, n-a trecut zi fără să aud de un câine pierdut/găsit în Galați și de câte un accident de mașină?

6. De ce părinții continuă să te considere incapabil de a fi adult, chit că muncești de ani buni, îți plătești facturile și până acum nici n-ai murit, nici n-ai intrat în belele?

7. De ce toată lumea rămâne siderată că nu știu cât costă un kil de cotlete sau un kil de scrumbie? E normal să nu știu, pentru că n-am cumpărat niciodată un kil de cotlete, doar din alea la 250g, la tăviță, iar scrumbie nu mănânc.

8. De ce popii propovăduiesc sărăcia pe pământ și bogăția în ceruri, dar au mașini ultimul răcnet și strâmbă din nas dacă nu le plătești baban orice serviciu care, de altfel, e inclus în fișa postului?

9. De ce a avut Episcopia Galați nevoie de clădirea în care a fost Muzeul de Artă Vizuală? Sau de ce e vital să existe un Muzeu al istoriei culturii și spiritualității creștine de la Dunărea de Jos? Să se expună ce? Moaște și bărbi?

10. De ce lumea ajunge pe pagina mea căutând următoarele: ”kum sa slabesti kel mai usor”, ”am dat cu pumnu si mi s-a umflat”, ”superstitii can de ineci cu saliva ta”, ”babe care fac sex din placere”, ”fara dieta dar sport slabesti”, ”cum sati rupi mana fara dureri”, ”cum sa fiu mai smeker”, ”Ce smecherii sa le fac la prieteni.cu tigara”, ”vad negru si ma imaginez murind”, ”cum devii smechera la scoala”, ”cine pula mea e pop tamas”, ”cum sa-ti rupi mana in 5 minute de la cot”, ”copii sai inveti smecheri”, ”se intra in biserica dupa ce te impreunezi cu sotul tau”, ”mi sa blocat telefonul pe un site porno”, ”citate de dat peste nas pentru cei invidiosi adevarate”, ”cum sa iti rupi un deget”, ”de ce o fata nu tr sa stea in taxi in fata”, ”futai in grup cu copi”, ”clipuri cu jucari care dau din cap ce sa nu faci in romana”, ”porno in sandale pe tocuri”, ”daţi-mi.voie.să.descarc.un.singur.film.porno.am.40.ani.”
Sau. De ce ai căuta astea?

11. Suntem în zona Paște. Dar de ce ai face încă 5 bancuri cu ouă pe secundă? Am înțeles. Îs mai bătrâne ca bunică-mea. Și bunică-mea e foarte bătrână.

12. De ce se agită tot Galațiul că s-a oprit căldura la 1 aprilie? Nu-s condiții inumane. E a 2-a lună de primăvară. Mergi în tricou. Dacă nu stai la pol, n-ai motiv să ai căldură în aprilie.

13. De ce ar trebui să ai apă rece, dacă n-ai plătit-o? Eu știu că, dacă nu-mi plătesc abonamentul la telefon, nu mai pot vorbi. Ar trebui să-mi plătească primăria abonamentul pentru că, dom`le, nu mai suntem în Evul Mediu?

14. La ce-mi folosesc logaritmii învățați în liceu? Și, ca idee, majoritatea noțiunilor matematice, 2 ore pe sătămână, timp de 3 ani?

15. De ce ar trebui să-mi pese că a câștigat sau pierdut Halep, în condițiile în care nu mă uit la tenis, nu pariez și n-am nici un merit în performanța ei?

16. De ce unii insistă să aibă cont comun de facebook?

17. De ce la mahmureală te vindecă doar fast-food-ul?

18. De ce e ciudat că-mi place berea inclusiv iarna?

19. Dacă-ți mănânci unghiile sau pielițele de la deget, nu carecumva ești măcar semi-canibal?

20. De ce ai impresia că monarhia salvează România? Regele a abdicat, nu mai vorbește ca lumea româna ba, mai mult, nu mai vorbește ca lumea. Danemarca are monarhie și-o duce bine. Dar tu vrei ca la noi să fie cu monarhie la fel de bine ca-n Danemarca, fără să iei în calcul că, pe lângă sistemul de conducere, în Danemarca există câteva chestii care la noi nu: oameni civilizați, cultivați, eliberați de superstiții ortodoxe și da, deschiși la minte. Care nu scuipă-n sân și nu-și fac cruce la tatuați, gay, divorțați sau orice nu intră între ochelarii de cal.

21. De ce nu mai există mașini de culoarea albastru egiptean?

22. De ce americanii au interzis ouăle Kinder, dar concursurile tip pageant, cu concurente de până-n 10 ani, sunt foarte legale?

23. De ce se fac sticle de bere de 330ml?

24. De ce unii sar de cur în sus dacă ripostezi, după de ei te-au făcut de câcat in the first place?

25. De ce ar trebui să-ți dau like la pagină sau să-ți cumpăr cartea, doar pentru că suntem rude?

26. De ce ne crește păr pe picioare, cu toate că ne epilăm și unghiile lungi, cu toate că le tăiem săptămânal?

27. De ce se sparg ouă și se taie miei de Înviere?

28. De ce au părinții acces la internet?

29. De ce se trezesc pensionarii cu noaptea în cap, cu toate că n-au absolut nimic de făcut?

30. Cum de e calciul metal?

31. De ce, cu 35 de romane scrise, n-am învățat de Rodica Ojog-Brașoveanu la literatură?

32. De ce-și rad femeile sprâncenele, și dup-aia le desenează cu creionul?

33. De ce dacă ai 17 ani și 11 luni și faci sex cu cineva de 17 e iubire, iar dacă ai făcut 18, e pedofilie?

34. De ce se-ncurcă mereu firul de la căști, oricât de frumos l-ai fi așezat înainte?

35. De ce nu e legală marijuana? Nici eutanasia la cerere?

Liber la răspunsuri.

Published: April 5, 2015 | Comments: 13

35 de chestii doar la americani

Am văzut mii de filme. Americane, englezești, indiene, franțuzești, nemțești, făcute de australieni, canadieni și coproducții cu frații noștri europeni. Nu mă dau în vânt după alea pe care toată lumea le clasifică drept ”inteligente” sau ”nu sunt pentru toată lumea”. Adică n-o să mă auzi că-s fan Tarkovski. Ba chiar recunosc, oricât de mult aș decădea în ochii unora, pe mine Tarkovski m-a plictisit. Că n-am răbdare să mă uit 2 minute la același cadru, care ar trebui să-mi transmită adâncimi întunecate și nemurirea sufletului. Urmat de un cadru aproximativ identic, dar care să-mi transmită opusul. Plus alelalte, foarte profunde, care se termină ca-n tren, și tre`să treci prin toată filozofia universală să te prinzi oareșcum ce se întâmplă. Dar la care ăștia, mai snobi, chit că n-au înțeles nici ei nimic, or să clatine atotștiutori din cap și-or să spună că ”puțini înțeleg”.
Îmi plac filmele alb-negru, color și tricolor în care pot urmări acțiunea, fără să casc de 3 ori până se schimbă cadrul.

Dintre toate filmele pe care le-am văzut, cele mai multe sunt făcute de americani, că-s la fel de prolifici ca Bolliwood-ul. Și, indiferent de cât de bun e filmul, nu poți să nu observi anumite chestii pe care da, doar ei le fac. Adică n-o să vezi nici un cunoscut care face chestia asta, n-o să întâlnești leit-motivul la nici o altă nație care filmează și, la cât de des se repetă, aproape că bag mâna-n foc că le fac și-n viața reală.

1. Copiii sau adulții care se-mbracă-n costume de Spiderman, clovn sau Batman și la care nu renunță cu lunile. Că trec printr-o pasă de personalitate sau au suferit o depresie și așa se apără de lumea exterioară. Și au și pretenția de a fi înțeleși și, eventual, compătimiți. Uneori refuză să și le scoată, inclusiv când fac baie.
Pentru copii – un șut în fund și treci în haine normale, pentru adulți – există o singură denumire ”attention whore”.
Da` la noi n-am văzut nici un copil cu personalitate sau adult deprimat care să facă asta. Și-am cunoscut destui, din ambele categorii.

2. Ședințele la psiholog, indiferent de vârstă și depresia generală, urmată de ani de terapie. Că despărțire, moarte, probleme de greutate, de integrare socială, de orice. Urmată de antidepresive. Și nu din alea pe bază de plante. Nu. Rețete cu antidepresive puternice și dependența de psiholog, din orice câcat. Te-ai tăiat cu cuțitul în timp ce făceai salata? Fuga, la psiholog, să nu rămâi traumatizat și cu o frică patologică de cuțite. Operație de apendicită? Antidepresive, să nu carecumva să resimți prea puternic pierderea mațului inutil. A murit cutare vedetă al cărei fan erai? Internare directă și terapie intensivă, să nu suferi prea mult pentru un om pe care nu l-ai cunoscut niciodată. Divorțează părinții când ai 40 de ani? Repede, intră în depresie din aia, cu tăiat de vene și pierdut de job, chit că te-ai mutat de 20 de ani de-acasă și vă vedeți doar de sărbători. Drama la superlativ.

3. În liceu îs 2 categorii: luzărși și vedete. După 20 de ani, toți luzărșii sunt persoane de succes și vedetele homeleși, alcoolici sau obezi.

4. Tot în liceu supremația vedetelor e atât de bine inoculată, că nimeni nu ripostează. Adică poți fi făcut de câcat zi de zi și nimeni nu zice nimic. Nici măcar tu, cel hărțuit. Adică 4 ani suferi ca un câine și nu explodezi.

5. Dacă explodezi, inevitabil apare o armă și niște morți. Pentru că nu poți riposta normal, cu un pumn bine țintit. Nu. Tre` să-ți aduci kalașnikov-ul, cuțitul și grenada și să omori și câțiva nevinovați. Pentru că n-ai fost la psiholog la timp, nu ți-ai luat antidepresivele și nici n-ai mai putut rezista să fii bătaia de joc a unor cățelandri, la fel ca tine.

6. La facultate, în speță la cursurile de literatură, se emit idei la fel de profunde pe cât le emiteam noi în clasa a 5-a. Cu ce comentarii se făceau la noi în liceu, îți dai teza de doctorat.

7. Poți da în judecată pe oricine, oricând. Cu cât e cazul mai neverosimil, cu atât se vor îngrămădi avocați mai mulți și cu reputație majoră să te reprezinte pro-bono. Vrei să dai brânza în judecată pentru că s-a infiltrat în pizza ta, cu toate că știi că ai intoleranță la lactoză? Nici o problemă! Cel mai mare lanț de pizzerii și cea mai mare fermă de brânză îți vor plăti daune de milioane de dolari, pentru că în mod clar există o hibă juridică pe undeva, pe care avocatul tău extra-deștept, cu veleități de detectiv, medic și agronom o va descoperi!

8. Prom-ul e dă big shit. Adică balul de sfârșit de liceu. Nu contează cum ai fost tot liceul, nu contează cât de tare îți urăști colegii, nu contează că ți-ai rupt piciorul cu o seară înainte, TREBUIE să ajungi la prom! Și, de cele mai multe ori, luzăr-ul ăla de mai sus devine regele/regina balului, pe motiv de cine știe ce întorsură de situație. Și toți au limuzină, și toți vor să și-o pună în seara de prom. Virgin? E momentul să nu mai fii! Nevirgin? Ce prinzi în seara aia se pune dublu, dacă nu chiar triplu! Plus : toate fetele vor să meargă la bal cu fotbalistul-minune, toți băieții cu prima-majoretă. Indiferent de cât de mult și-ar fi dorit să le spargă fața timp de 4 ani, cât a durat liceul.

9. Oricât de încrâncenată ar fi o persoană în a face ceva rău, mereu o să poți să-i schimbi părerea cu un discurs profund, de genul ”universul e acolo pentru tine. Gândește-te la fosta ta soție, care a murit acum 30 de ani, și-ar fi dorit să fii atât de violent acum? Și ce contează că părinții te-au abandonat la naștere? În sufletul tău există puterea de a ierta și de a merge mai departe!” Vrăjeli din astea la care, la noi, nu pică nici ăia de 5 ani, darămite adulți supărați pe viață. La americani, se pare că ține.

10. De Crăciun o să ningă în toate zonele în care, meteorologic vorbind, e imposibil să ningă.

11. Cel puțin un american a fost adoptat, inversat la naștere, fertilizat in vitro, cu un geamăn de care n-a știut toată viața, cu cel puțin un părinte vitreg, cu un tată alcoolic, cu o mamă care a fost bărbat înainte de a naște sau, pur și simplu, ignorat de părinții reali și crescut de bonă care, obligatoriu, vine din Mexic și-o cheamă Maria sau Lupes.

12. Cel puțin un american află amănuntele de mai sus de-abia în momentul în care are nevoie de un transplant grav, gen rinichi sau măduvă.

13. Toate resentimentele, certurile, anii de chin și nedreptăți se rezolvă cu ”I`m sorry” și ”I love you”. Atât e de ajuns pentru a trece peste orice.

14. Orice american care se respectă va intra în casa oricui, doar pe motiv că ușa era deschisă.

15. În momentul în care aude zgomote în casa în care știa că e singur, va întreba cine e acolo.

16. Dacă va observa că e cineva care încearcă să-l omoare, nu va face chestia logică, adică să fugă, va rămâne pe loc și va începe să țipe. Eventual cu ochii închiși și mâinile la urechi.

17. Fiecare american a fost violat, abuzat de un părinte sau un unchi, legat în beci, bătut de partener și, măcar o dată, pozat dezbrăcat în vestiar, la liceu.

18. Are niște amintiri reprimate din copilărie, pe care și le va aduce aminte de-abia în momentul în care descoperă o persoană dispusă să-l iubească, dar pe care o rănește, din cauză că și-a adus aminte.

19. Persoana aia îl va ierta numai și numai dacă îi umple apartamentul cu flori, o cere în căsătorie la un meci important, direct pe ecranul mare sau cântând ceva romantic, în mijlocul terenului.

20. Orice cerere în căsătorie va trebui făcută în dublu: persoanei în cauză, și tatălui persoanei în cauză.

21. Dacă părinții nu sunt de acord, relația va fi încheiată. Sau se va consuma, și marea împăcare va veni peste 20 de ani, când unul dintre ei va avea nevoie de ceva de la punctul 11.

22. În situații de criză, nici o mașină americană nu pornește din prima.

23. Oricât de săraci ar fi, oricât de gol ar fi frigiderul, mereu vor exista cutia cu înghețată, berea și, eventual, o sticlă de whiskey păstrată pentru ocazii speciale.

24. Orice american a fost, la un moment dat, la întâlnirile alcoolicilor anonimi, nimfomanilor anonimi sau orice, dar anonim să fie.

25. Orice scriitor care se respectă e alcoolic și-l are ca idol pe Salinger. Sau Hemingway.

26. Se va găsi mereu o editură să te publice când te aștepți mai puțin, pe bani mulți și pe versuri haiku second-hand.

27. Criminalul în serie va avea o boală de piele și manie să-și facă mască din fața victimelor. Cusută cât mai barbar, cu sfoară și fundiță la spate.

28. The boy always gets the girl. Doar dacă nu e film din ăla, în care the boy rămâne cu buzele umflate, și the girl gets the girl. Sau the girl se sinucide, provocând punctul 1 și 2.

29. Întotdeauna personajul principal reușește să cumpere ultimul curcan, ultimul brad, ultima sticlă de sirop de arțar.

30. La depresie merge întodeauna, pe lângă rețeta de la farmacie, brânza la tub, frișcă la tub,biscuiții cu ciocolată, înghețata și mâncarea chinezească.

31. Indiferent de religie, nu uită să spună rugăciunea înainte de masă, ținându-se strâns de mâini.

32. Mireasa se răzgândește neapărat în ziua nunții. Nu până să facă toate pregătirile, să vină toți invitații și să-și fi îmbrăcat rochia.

33. Dacă nu se răzgândește ea, atunci în mod clar îl prinde pe mire cu pantalonii în vine, în ziua nunții, cu domnișoara de onoare. Pentru că până atunci nu au avut nici timp, nici chef.

34. Personajul o să descopere că are voce magnifică de-abia după x ani, tocmai în momentul unui concert important.

35. Mereu e mai complicat decât pare.

Filmele românești au pata pusă pe înjurat demodat, alea franceze pe efectul Lolita, englezii pe drame cu copii și preoți, da` americanii îs, de departe, cei mai clișeiști și dereglați. De contrazis, sau de completat.

.

Published: January 2, 2015 | Comments: 8