bărbaţi

Taxa de viciu

Un leu în plus la cărți.
Un leu în plus la cărți nu mă afectează.
Un leu îl găsești pe stradă. Îl dai cerșetorului care se satură doar privind vitrinele. E o pâine, iar eu nu cumpăr decât foarte rar pâine. E bacșișul mai nemulțumit din bar. E restul pe care i-l lași taximetristului. E suma pe care nu știi c-ai pierdut-o. O țigară, dacă ai cumpăra țigări la bucată.
E nimic material, dar e taxă de viciu.

Nu era viciu când părinții tăi, ai mei sau ai noștri strângeau banii de pachet și-și luau o carte pe săptămână. Când Biblioteca pentru toți se mutase în biblioteca lor. Când cărțile se făceau cadou la aniversări. Când covrigii cu susan se transformau în file de carte. Când ei au umplut rafturile cu cărțile pe care le citești și azi.

Cu biblioteca plină, azi e viciu să-ți cumperi o carte.
La fel cum e viciu să-ți aprinzi o țigară, sau să-ți cumperi o bere.
Citesc, beau bere și fumez, fără să mă simt vicioasă. Dar mi se spune că sunt. Că trebuie să plătesc pentru viciile mele.

Mi se spune că a fuma e un obicei barbar. Urât, scârbos, nesănătos.
Că dacă vreau să fumez, trebuie să plătesc pentru asta. Financiar și psihic.
Că nu o să am voie să fumez decât acasă. Că locurile publice s-au săturat să miroasă ca o scrumieră. Că-n baruri, cluburi și restaurante n-o să mai am voie să fumez. Că plătesc cu bani țigările care m-ar putea îmbolnăvi și plătesc prin izolare că i-aș putea îmbolnăvi pe alții.
Că e momentul ca fumul meu să se oprească să le mai intre în plămâni, să-i înnegrească pe interior și să-i violeze vizual și olfactiv.
Că trebuie să mă opresc din a ieși din casă, pentru a lăsa orașul să fie populat de nefumători fericiți și fumători frustrați. Da, frustrați. Pentru că li se refuză plăcerea unei țigări, într-un loc public.

În locuri publice ies să mă relaxez. Nimeni nu oprește obezii, mârlanii, violenții verbal, nespălații, libidinoșii, zgomotoșii, proștii să iasă din casă, să se relaxeze. Cu toate că mă violează vizual, auditiv și olfactiv.
Lor nu li se pune taxă de viciu și nu li se interzice nimic. Nici măcar să socializeze. Îs absolviți de păcate, pentru că nu fumează. Li se spune că e ok să fii obez, mârlan, violent verbal, nespălat, libidinos, zgomotos, prost, atât timp cât nu fumezi.
Că e viciu, atât timp cât se poate pune taxă pe el.

Demistificarea nu începe cu mituri și religie. Alea sunt ok.
Demistificarea începe cu pași mărunți. Cu primul om care și-a aprins o țigară pe sticlă. Cu Garbo fumând. Cu Clark Gable. Cu Marlboro man. Cu icoane mici de băieți răi și femei pe care toată lumea le-a așteptat să prindă voce.
Cu soldații. Soldații? Ei pot să fumeze.

Ei pot să fumeze pentru că mi se spune că trebuie să fiu soldat. Să lupt într-un război care nu-i al meu. Că trebuie să-mi apăr țara, că trebuie să scotocesc după un patriotism care nu-i al meu, într-un joc în care n-am ales să joc.
Sau poate că eu nu trebuie să lupt. Nici tu, nici tu, nici tu, pentru că suntem fete. Și fetele nu pot fi chemate în armată. Dar ei, da. Și tatăl meu, și tatăl tău, și tații tuturor, care-s încă rezerviști și nu-s destul de bătrâni să-i fi uitat armata.
Li se spune că trebuie, că, dacă e cazul, vor fi chemați, că nu pot refuza, că nu e nici demn, nici patriotic și că nu e viciu să fumezi, pentru că nimeni n-a văzut soldat nefumător. Cu toate că războiul e un loc public.

Mi se spune că BDSM-ul e bolnav, și păcătos, și murdar și că nu e normal să-ți placă sexul violent. Pentru că toți au văzut 50 shades of Grey. Și militează pentru poziția misionarului, drepturile femeii și sex cu lumina stinsă, doar după căsătorie.
Eu n-am văzut 50 shades of Grey. Fără să țin cu nici una din părți, mi se pare că a vedea sau nu un film, e o alegere personală. La fel cum e o alegere personală ce mănânci, ce bei, pe ce parte a străzii mergi, dacă faci sau nu sport, pe cine placi sau nu, pe cine iubești, ce condimente folosești, dacă-ți plătești sau nu facturile, dacă te vopsești, cum te tunzi sau ce faci în dormitor.
Interesant e că toți scuipă pe BDSM cu toate că, până acum o bucată de timp, nu știau nici măcar de existența termenului.
Dar e bolnav, și păcătos, și murdar pentru că ei nu-l practică. Și-și scuipă-n sân, și-s fac și cruce, că asemenea murdării văd lumina zilei.

Mi se spune ce e bine să mănânc, și ce nu. Mai nou, și cartofii prăjiți, și șnițelele-s nesănătoase și cancerigene. Ce intervale orare ar trebui să-mi placă la serviciu. De câte ori pe săptămână ar trebui să dau cu aspiratorul. Cum nu e sănătos să mă spăl pe cap în fiecare zi. De câte ori pe săptămână e bine să fac sport. Câtă apă ar trebui să beau. Ce timpuri verbale ar trebui să folosesc. Cum ar trebui să devin adult și să știu unde și cum se retrage TVA-ul. Unde ar trebui să donez. Cum să fiu un cetățean responsabil. După ce reguli gramaticale să mă ghidez. Ce filme ar trebui să-mi placă. Ce muzică ar trebui să ascult. În ce dumnezeu să cred. Către ce se duce impozitul. Ce e viciu și ce nu. Cât să plătesc pentru fiecare viciu în parte. Ce-mi face bine, și ce nu. Cum ar trebui să merg, să stau pe scaun, să tastez, să respir, să trăiesc.

Fără să mă conformez decât chestiilor obligatorii prin lege, cu dorință din ce în ce mai acută de revoluție pentru a schimba legile lor, nu pot să nu mă-ntreb: cine a murit și v-a lăsat, pe voi ăștia, experți în viața altora?

Published: February 21, 2015 | Comments: 25

Cum să fii șmecher în 10 pași simpli

Există câteva chestii specifice, care-ți vor da o alură de badboy instant. Din ăla de-a spart 7 cartiere, idolul femeilor, nu se pune nimeni cu mine, șmechere, te fac, te sparg.
Câțiva pași simpli și te transformi din pămpălăul tipic în șmecher de șmecher.
Citiți și învățați.

1. Dacă ai ochelari, mai ales dacă ai nevoie de ei ca să vezi cât de cât decent, nu-i purta! Doar tocilarii poartă ochelari. Chit că ești mai orb decât o cârtiță fără ei, nu-i purta.

Dacă-ți încordezi îndeajuns de tare mușchiul ocular, destul de mult timp, e dovedit științific că vederea ți se va îmbunătăți și fără ajutorul lor. Și vei scăpa finalmente de porecla de aragaz cu 4 ochi.
Plus că încordarea aia îți conferă și-un aer așa, sălbatic și-ți subțiază ochii. Asiaticii sunt recunoscuți pentru cruzimea lor. Ergo, fără ochelari ești mai fioros.

2. Fumezi? Nu? Păcat. Orice mascul feroc care se respectă fumează. Nu e prea târziu, mai ai șanse, te poți apuca chiar de acum.

Chiar dacă fumezi, chiar dacă nu, ai grijă totuși să ai mereu o țigară după tine. O să spui că ai un pachet întreg.
Uite, vezi? De asta ești încă pămpălău. Pentru că normal că ai mereu un pachet întreg, dar aici nu e vorba de asta.
Ca să fii rebel, e musai să ai o țigară adânc înfiptă după ureche.
Nu-ți scoți țigara din pachet, ca orice lache. Tu o iei de după ureche, îți încordezi ocularul și ceri din colțul gurii un foc.

Tragi din ea cu sete, după ce țigara aia a mustit în sucul tău propriu. Că, nah, e vară. Mai transpiri, mai te plouă, ți se mai scurge din gelul de păr, din astea.

Și în nici un caz nu intri undeva, te așezi comod și de-abia dup-aia îți aprinzi țigara. E total greșit!
Țigara ți-o aprinzi cu juma` de minut înainte de a intra în bar, să vadă toată lumea ce rău ești tu, fumând pe stradă. Cum nu poți rezista nici un minut fără țigară, și a fost vital pentru tine să ți-o aprinzi în fața ușii și să intri, ținându-te puțin afectat de ea.

3. Scobitoarea. N-ai nevoie de ea acum, dar nu se știe când poate deveni utilă. Pe aia o ții nu după ureche. Acolo am zis deja că e locul țigării. Scobitoarea o ții în colțul gurii și-o miști lent, dintr-o parte în alta.
Dacă vrei să fii cu adevărat dur, exersează acasă cum s-o întorci pe lung, în gură. Repet: exersează acasă. N-ai vrea să te-neci cu ea în public.
De-abia după ce stăpânești cum trebuie trucul, vei putea să-i uimești pe toți cu dexteritatea ta.

Dacă rămâi în pană de scobitori, sau dacă trucul chiar nu-ți iese, există varianta de compromis: o țigară neaprinsă în colțul gurii, mereu. Când vezi figuri contrariate, anunți că-ncerci să reduci numărul de țigări, că deja ai ajuns la 4 pachete pe zi. Nu e o metodă la fel de eficientă ca scobitoarea, dar merită încercată.

4. Suge-ți măselele. Da, ai auzit bine. Chit că, probabil, ți s-a repetat ani la rând în copilărie că e un obicei stupid, acum e semn de cât de interesant și nonconformist ești.

Nu știi cum? Ai vreo carie? Nu? Atunci imaginează-ți că ai o carie. De preferat într-o măsea. Și că-n caria aia s-a înțepenit o bucată de ceva. Ce-ai mâncat ultima oară. Și nu vrei să folosești scobitoarea de la punctul 3. Așa că-ți sugi măseaua, pen` că bucata aia de mâncare te enervează.

De fapt, n-ai nici carie, nici mâncare. Doar îți sugi măselele. La intervale regulate. Cam o dată la 30 de secunde.

Unii se vor arăta stresați de zgomot, alții de-a dreptul dezgustați. Nu-i băga în seamă. Îs doar invidioși, pentru că ei n-au atâta imaginație ca tine. Și nici atâtea păreri pe care le exprimi superior prin suptul de măsele.
Partea bună e că nici nu trebuie să mai spui că nu ești de acord cu ceva. Toată lumea va presupune că dezaprobi, dar că ești atât de plictisit de subiect încât nu mai catacdisești să le răspunzi, doar faci zgomotul ăla ca să-ți exprimi sentimentele.

Iar când nu e vorba de o părere, atunci clar face parte din șarmul tău și din personalitatea ta flamboaiantă. So much win!

5. Ți-a spart vreodată cineva arcada într-o bătaie? Da` nasul? Buza? Nu? Nu poți fi bad boy fără măcar o cicatrice pe față. Nu dispera! Există un remediu și pentru asta, fără să fii nevoit să rogi pe cineva să-ți dea cu ciocanul în gură.

Rade-ți o bucată de sprânceană. Ai grijă s-o-ntreții așa. Cel mai probail n-o să te-ntrebe nimeni ce s-a întâmplat. O să presupună că e o cicatrice reală. Dacă totuși te întreabă cineva, zi că nu vrei să vorbești despre asta. Va mări misterul.

6. Învață să ții sprânceana aia încordată-n sus.
Ca și cum ai fi tot timpul contrariat de ceva. Ca și cum orice ar zice oricine, tu nu ești de acord. Da` n-ai chef să-l contrazici și nici să-i spargi fața. Așa că ai moaca aia constipată constant.

7. Răspunde monosilabic, nu te băga în vorbă, fii mai mult ascultătorul tăcut. Chiar dacă ai chef să vorbești până dimineață.
Din când în când, scoate câte un oftat subtil. Asta când te saturi să-ți sugi măselele.

8. Salută ca și cum ai cunoaște fiecare persoană cu reputație deja formată de bad. Dacă nu-ți răspunde, pentru că nu te cunoaște, du-te tu după ea și salut-o, nu înainte de a preciza celor cu care ești că, cel mai probabil, nu te-a văzut. Și tre` să-i comunici ceva de maximă importanță.
Roagă-te să fie în dispoziții bune, să te salute, chit că nu te cunoaște și de fiecare dată să aibă impresia că e vina ei, că te-a uitat.

Poți să povestești și întâmplări brutale legate de persoana cu pricina, în care-ți aloci un rol important și violent, chiar dacă la momentul ăla erai la prânz în familie, la botezul lu` cutare sau forever alone în fața compului. N-o să verifice nimeni, stai bazat.

9. Nu uita să ai mereu după tine un lanț. Îl poți purta în buzunar, agățat la pantaloni, în rucsac sau înfășurat de mijloc. Specifică oricui că e în primul rând pentru protecție.
Cel mai simplu e să cumperi o lesă pentru un câine de talie mare, căreia să-i scoți cureaua. Oricum ar fi, lanțul e un must.

Bonus primești dacă ai un briceag după tine. Oricât de mic. Poa` să fie și un drec, din ăla multifuncțional. Informează pe toată lumea că, în unele state, e considerat armă albă.

10. Învață să scuipi. Da` nu oricum. Există două variante acceptate:
Prima – tragi adânc și cu zgomot și-apoi, cu la fel de mult zgomot, exilezi produsul undeva, la măcar un metru depărtare. Varianta asta se va folosi mai rar și, în principiu, în companie strict de sex masculin. Fetele s-ar putea să se simtă lezate și să te considere bădăran. Nu vrei asta. Doar bărbații știu să aprecieze o flegmă bine plasată.

A doua – de folosit de câteva ori pe oră. După ce-ți sugi bine măsele, redirecționezi câte un scuipat în natură. Eventual printre dinți și tot așa, la o distanță cât mai mare. Cu cât poți scuipa mai departe, cu atât ești mai badass. Poate fi folosită în compania ambelor sexe. Unele fete chiar vor dori să se ia la întrecere cu tine.

Urmând sfaturile de mai sus, în cel mult o lună vei căpăta reputația de badboy după care tânjești atât. Dacă nu, înseamnă că măcar unul din pași l-ai sărit, sau nu-l faci cum trebuie. Insistă.
Dacă te amenință cineva că te bate dacă-ți mai vede moaca constipată, ești pe drumul cel bun. Înseamnă că deja devii cineva.
Dacă chiar te bate, și mai bine. S-ar putea să faci rost de punctul 5 pe bune.

Și nu uitați: 1% inspirație, 99% transpirație. Deci exersați, exersați, exersați!

Published: July 27, 2014 | Comments: 31

All that she wants is another baby

Îmi plac ouăle prăjite nu tocmai prăjite. Albușul bine închegat, cu crusta aia albă deasupra gălbenușului, dar cu gălbenușul moale. Că-mi place să-nmoi pâinea în gălbenuș. Mulți le mănâncă așa. Altora le plac bine prăjite, cu gălbenușul tare, pietrificat.
N-am auzit însă nici un mâncător de ouă prăjite să oblige pe altul să-și facă oul la fel ca el. Ar fi și culmea. Vai, ce de câcat e oul tău moale, de asta nu vrea nimeni să fie prieten cu tine, că mănânci ouăle moi, d`aia! Căcănarule!

Cum îți preferi oul e doar alegerea ta. Eu pot aduce o odă ouălor moi, în timp ce altul face apologia celor scorțoase. N-o să dau cu oul meu de cap și nici n-o să-ncerc să-l convertesc la al meu. Atât timp cât nu mi-l îndeasă pe gât pe al lui.

Să trecem deci la chestii mai serioase.

Eu sunt pro-avort. Sau pentru dreptul fiecăreia de a face sau nu unul. Două. Cât o țin ovarele. Asta nu înseamnă c-o să mă duc la fiecare borțoasă pe care o văd s-o conving să facă unul. Nici n-o să-i țin teorii cu ești prea tânără, îți distrugi viața, gândește-te că spui adio tuturor nopților de beție, o să arăți ciudat, poate n-o să mai scapi de kilogramele în plus, plodul tău va urla nopți la rând, o să trebuiască să-mparți ciocolata cu el, laptop-ul, mai târziu, când o să ai chef de sex focos o să-ți bată la ușă că-i i-e frică sau că și-a udat patul, o să-ți apară riduri înainte de vreme, c-o să bănuiești că se droghează, și-o să vină acasă pișat pe poale și cu un ochi vânăt, că era prea rupt în gură să nimerească ușa, și-a intrat cu botul în balustradă, nici după 18 ani n-o să ai liniște, femeie, ce dracu` e în capul tău? Hai, acum, la clinică, să dai monstrul afară din tine.
Nu.
Mă gândesc că există cel puțin câteva femei care știu ce fac, care-și doresc tot tămbălăul ăla, și că ce mi se pare mie nașpa – pentru ea e o aventură. Cam ca bunjee-jumping-ul fără coardă.
Și că borțoasele din preajma mea sunt destul cu capul pe umeri încât să știe ce fac, să cunoască alternativele și să spună bă, viața mea, eu vreau un plod.

Dar. Dacă eu nu le pun un sac în cap, nu le bag în portbagaj, nu le duc cu japca la clinică și nu le sedez ca să fiu sigură c-or să renunțe la maternitate, asta nu înseamnă că unele nu mi-ar pune un sac în cap, nu m-ar băga în portbagaj, nu m-ar duce cu japca la clinica de însămânțare artificială și nu m-ar ține 9 luni sechestrată, ca să nasc.

Că nu știu ce pierd, refuzând să mă-nmulțesc.
Că totul e doar așa, un joc, să par teribilistă și-o să văd când o să-l am pe al meu.
Nu vrei? Așa spui acum. Să vezi când o să-ți ticăie ceasul biologic.
Tot nu vrei? Cât de proastă ești! Depășești limita legală de prostie și te-ncăpățânezi degeaba. N-au cum să nu-ți placă copiii sau să nu-ți dorești. Ce fel de femeie ești tu?
Uite, dragă, din cauza ăstora ca tine bărbații își caută femei în altă parte. Ce jeg de om poți fi!
Și, probabil, ești și din aia de strică casa omului, c-am văzut eu cum te-mbraci, să sucești mințile bărbaților, că tu nu poți să-ți găsești unul al tău, că nici unul n-ar sta lângă tine, atât ești de penală. Așa că alegi să zbori din floare în floare, cât o să mai copilărești? Crezi că o să ai tenul ăla toată viața, și abdomenul și coapsele alea? O să vezi tu, că când o să vrei tu, n-o să te mai vrea nimeni, și-o să tragi de-un bărbat să-ți facă un copil, și n-o să te mai vrea nimeni, și n-o să aibă cine să-ți aducă o cană de apă.
Ehei, cu toții plătim, mai devreme sau mai târziu pentru toate nopțile pierdute.
Ești o inconștientă și-o egoistă, curva dracu`!

E atât de greu să pricepi că nu toată lumea își dorește aceleași chestii ca și tine? Că binele tău nu e universal? Că poate eu sunt intoxicată de toți plozii pe care-i văd în jur, că nu mă simt destul de tare nici financiar, nici mental, nici fizic să trântesc și să și cresc ca lumea unul, că nu intră pe lista mea actuală de priorități, că dacă o să vreau unul, o să-l fac, nu trebuie să mă convingi, că nu e vorba despre ce gresie îmi pun în baie, e un copil, în pana mea, că mie nu-mi trebuie un bărbat, nici un act de mariaj, nici un nou certificat de naștere, nici rată la prima casă, nici nu e o pasă, e un stil de viață, stilul meu, alegerea mea.

Și tu vii în fața mea, în casa mea și mă faci de câcat pentru că spun – repet, la mine acasă – ce-mi place și ce nu, ce-mi doresc și ce nu.

Am venit eu, la tine acasă, să-ncerc să văd dacă plodul tău poate să zboare de la etajul 9, pentru că-s pasionată de aerodinamică? Nu. I-am pus piedică în timp ce alerga pe gheață, în așa fel încât să pice și să-și rupă un genunchi, pentru că-s fan Happy Tree Friends? Nu. Am venit și-am încercat să te conving să divorțezi, pentru că nu mai ești persoana efervescentă care erai, și ai cearcăne și te cam neglijezi în ultimul timp? Nu. Ți-am spus că arăți bătrână și pari cam proastă, pentru că te-a stafidit viața de casnică tradițională? Nu.

Și-atunci de ce pana mea insiști să-mi bagi pe gât binele tău și mă faci să am gânduri scabroase și să vreau să te trimit, literalmente, în origini, și-mi provoci din alea cu ce te fute pe tine-n morții mă-ții cum îmi petrec eu viața?
Cu ce te ajută pe tine dacă eu fac sau nu un plod? Dacă aș face, ai fi mai fericită? Ți-ar schimba cumva viața? Ai schimba ceva la tine, doar pentru că eu am decis să fac un plod? Te-ar impacta direct cu ceva? Crezi c-am ieși împreună și ne-am ține de mânuțe și-am împărți un frapuccino în timp ce minunile scobesc în nisip sau se joacă cu puța-n țărnă?
În nici un caz.

Și-atunci explică-mi de ce te fute grija, de ce insiști să afirmi că-s ratată și frustrată și să m-ameninți atoateștiutor cu o să vezi tu?
Universul tău nu-ncepe și nu se termină cu mine. Nici măcar nu ne intersectăm.
Începe să-mi pară rău că nu-mi pasă îndeajuns de mult și nu-s îndeajuns de psihopată încât să fac faza cu sacul și cu portbagajul. Atunci ai avea, măcar, un motiv.

Published: July 14, 2014 | Comments: 31

Fumatul poate ucide

Azi e ziua mondială fără tutun. În cinstea acestei zile mi-am mai aprins o țigară, dintr-un pachet nou.
Că eu nu pot să-nțeleg.

Există ziua mondială fără zahăr? Ziua mondială fără fast-food? Ziua mondială fără sare? Nu.
Fiecare dintre astea, în exces, te îmbolnăvește. Fiecare dintre ele te duce la o moarte lentă și la fel de sigură ca și consumul de tutun. Că nu toți fumătorii mor din cauză de tutun și nu toți consumatorii de fast-food ajung obezi.

Că există posibilitatea. Total de acord. La fel cum există și posibilitatea ca un chibrit să nu fie stins total și să provoace un incendiu. Dar nu te bate nimeni la cap să nu mai folosești chibrituri.

Că e un obicei scârbos. Mie mi se pare scârbos să văd o grasă cum înfulecă o șaormă, cu la fel de multă pasiune cu câtă fac alții dragoste. Mie mi se pare scârbos să te văd cum te scobești în nas și faci biluțe pe care da, le mănânci. Mie mi se pare scârbos să te văd cu șuncile la vedere în timp ce te scalzi într-o farfurie cu frișcă sau într-o găleată cu finetti. Da` nu există o campanie mondială împotriva acestor obiceiuri scârboase.

Există, în schimb, împotriva unui obicei care presupune că eu trag fum în plămâni pe gură, și-l scot tot pe gură. Măcar de l-aș scoate pe fund în public, sau aș face traseul invers și-aș mai înțelege.

Că costă mulți bani și că de banii ăia. De banii ăia ce? Mi-aș lua gresie și faianță și apartament și mașină? Crede-mă, nu mi-aș lua. Că nu vreau. Și tu de banii pe care-i dai pe mâncare în exces, ai putea face multe. Dar mâncarea e aliment și tutunul e iarba dracului, nu?

Mâncarea prea multă te îngrașă. Dacă te-ngrașă, crește riscul de infarct, de boli la stomac, ficat și alte mațe. Dacă te îmbolnăvești de inimă, stomac, ficat sau alte mațe, e posibil să mori. Care-i diferența între mâncatul tău și fumatul meu, și de ce nu există o zi mondială împotriva mâncării, dar a fumatului da?

Plus pozele de pe pachetele de țigări. Îs sinistre rău. Cică-s puse acolo ca să te facă să conștientizezi la ce riscuri te expui.

fumatorii-mor-mai-tineri

fumatul-provoaca-cancer-pulmonarfumatul-tumoare-gat

Da` sunt de-a dreptul hidoase. Le știu de câțiva ani. Nici una dintre ele nu m-a făcut să nu mai vreau să fumez. Întorc pachetul pe partea cealaltă și asta e. Când or pune poze și pe față și pe spate, o să-mi fac hăinuță pentru pachetul de țigări. Da` tot nu o să mă opresc. Într-un timp mă gândeam chiar să fac colecție de imagini din astea sinistre, da`mi-a trecut când am văzut că imaginile se repetă, deci nu-mi pot face o colecție decentă.

Da` de ce nu există poze d`astea sinistre pe hamburgeri? Sau pe pungile cu untură? Sau pe sticlele de ulei? De ce pe fiecare chestie care ar putea duce la obezitate nu există poze morbide cu obezi? Sau de ce pe pungile cu carne de pui nu sunt poze cu pui cu gâtul tăiat? Sau când se vând mieii de Paște, de ce nu rulează pe fundal un videoclip cu măcelul? Că aia e mâncare și e alegerea ta dacă și cât o mănânci nu?

Fie. Da` de ce pe sticlele de vodcă nu e poză cu efectele alcoolului? Poză cu ficatul distrus, cu ăla beat mort într-un șanț sau cu familia bătută pe motiv de alcoolism? De ce numai pe țigări? Eu, dacă fumez, nu-mi vine să-mi iau la bătaie familia. Și, totuși, eu trebuie să suport pozele alea hidoase, că s-au gândit ei că știi, tutunul dăunează grav sănătății.

Mă simt discriminată. Și sunt. Ba chiar odată, la un interviu, m-au întrebat dacă fumez și-au spus că ei nu angajează fumători. De parcă mă apucam să fumez în biroul lor, știind că nu se fumează. De parcă fumătorii sunt acești psihopați ai societății, cărora nu le pasă de nimic.
Îi și văd privind așa, de sus, și gândind: aha, tu fumezi. Și, ce mai faci? Sex pe bani, clar, îți bagi și-n venă și, mâine-poimâine, o să vii și cu toporul și-o să ne tai pe toți. Ești un pericol public. Dispari, fumător venit din iad!
Nu m-au angajat.

Faza e că să fumezi a devenit așa, o greșeală mai mare decât să fii criminal în serie. Charlie Manson, vino, te angajăm pe tine. Pe ea nici n-o chemăm la interviu. Nu, n-a omorât mai mulți oameni ca tine dar… fumează!

Revenind la discriminare. Fumătorii sunt discriminați. Cu toate că s-a dovedit destul de recent că poți fi fumător, fără să mori de cancer, ba chiar să mori cu plămânii mai roz decât al unui nefumător; cu toate că s-a dovedit și că fumatul pasiv nu e decât un mit; cu toate că poate fi la fel de nociv ca zeci de alte chestii cărora nu le pune nimeni etichetă și poze nasoale; cu toate că am cunoscut asmatici care fumau ca să se calmeze; cu toate că plătim o taxă de viciu mult prea mare; cu toate că n-are nici o legătură cu ce fel de om ești, indiferent de culoare, sex, religie, orientare sexuală. Cu toate astea, nici o lege împotriva discriminării fumătorilor nu există și totul e pe față.

Până când? Mă-ntreb, mai aprinzând o țigară. Până când vom suporta aceste nedreptăți și toată hărțuirea? Va trebui să-nceapă să ne omoare pe capete ca să ne ridicăm și să ne cerem drepturile? Va trebui să ajungă pachetul de țigări la 50 RON și să-l căptușească cu plămâni umani ca să trezim și să spunem că nu vrem decât un tratament egal? Egal cu toți obezii cărora nu li se scuipă în șaorma și cu toți alcoolicii care nu primesc și-un pumn, preventiv, când își cumpără o vodcă.
Egal cu toți vicioșii al căror viciu e legal și plătesc cinstit și benevol pentru asta.

Published: May 31, 2014 | Comments: 14

Belgia dă liber la pedofilie

La 13 ani nu mă gândeam să fac sex. De-abia mă obișnuiam cu gândul că o să trebuiască să port sutien și că voi fi încă o cifră pe lista producătorilor de tampoane. Dar nici asta nu mă preocupa foarte tare. Mă gândeam cu mai multă pasiune la următorul număr din Salut și la bomboane, decât la sex. Mă preocupa pe atunci sexul cam la fel de tare pe cât mă preocupă acum fizica cuantică. Adică deloc.

Nu țin minte să mă fi scandalizat foarte tare când am văzut Lolita. Nici faptul că el era cu mult mai mare, nici că ea era mai mică. Era liber consimțit, și asta era tot ce conta. Nici Amantul nu mi-a pus probleme morale. Nici Irinel și Monica. Nici Michael Douglas și Zeta Jones.
Cred c-am crescut cu ideea asta demodată și naivă cum că dragostea poate exista indiferent de vârsta. Și că nu-i musai ca banii să fie singurul motiv pentru care există cupluri cu diferențe majore de vârstă. Oricum ar fi, aici e clar că e liber consimțit, că cică au trecut de 18 ani, vârsta aia la care, brusc și deodată, începi să gândești matur și responsabil.

Da`, uite, mă, ce vrea să facă Belgia: să coboare ștacheta și să stabilească vârsta la care poți decide dacă vrei sau nu să faci sex de la 16 la 13 ani. Pedofili murdari! Oameni fără scrupule și lipsiți de moralitate. Păi, îți dai seama cum or să sară acum pedofilii pe fiecare copil de 14 ani? O să se facă așa, coadă la starea civilă, să caute certificatele de naștere, să vadă a cui zi e azi, cine a trecut de 13 ani și pe cine poa` să babardească mai cu spor.

Că românul care a scris știrea asta a făcut o conexiune directă între 13 ani și pedofili și-ntre pedofili și viol. A sărit peste partea cu liber consimțământ și-a mizat pe faptul că, pudibond din fire, românul o să scuipe-n sân, o să-și facă cruce și-o să-și promită să nu se ducă cu copiii în vacanță-n Belgia, că clar e coadă de belgieni la graniță, care nu așteaptă decât minorii români pe care să-i pângărească. Că nu sunt destul de încuiați și fataliști și apocaliptici românii, trebuia să mai sară unul cu o știre din asta bombă, care să facă lumea să cumpere centuri de castitate cu țepi pentru plozi care ar putea fi violați.

În primul rând, violul e viol, indiferent de vârstă. Când s-o legaliza violul, atunci da, poți să te revolți.

În al doilea rând, violul n-are nici o legătură cu vârsta la care poți decide de unul singur dacă vrei sau nu să ți-o pui. Faptul că e legal, nu-nseamnă că e și obligatoriu. Și faptul că acum e legal sexul cu un minor de 16 ani, nu-nseamnă că dacă minorul de 16 ani e violat, și-a dat și acordul.

Dacă cineva de 18 de ani se culcă cu cineva de 15, nu-i nici o problemă. Dacă are 30 și face aceeași chestie, clar e pedofil. Chit că ăla de 15 ani l-a tras în pat sau că arata de pe puțin 18. Și e posibil să intre la-nchisoare pentru că pedofil și pentru că, cel mai probabil, viol. Și nici măcar nu e nevoie de prea multe probe. Că se trezește ăla de 15, se gândește puțin, regretă sau vrea să se răzbune sau îi e frică să nu afle mama și strigă pedofilie. Și-așa ți se duce dracu` viața, că nu te-ai gândit să ceri buletinul înainte de a sări în pat.

Dar hai, la 15 ca la 15, da` cum să spui că liber consimțământ la 13 ani? La 13 ani e doar un copil. Să mori tu. Am văzut plodoaice de 13 ani mai dezvoltate ca mine. La care am făcut șoc că au doar 13 ani. Care știu tot ce mișcă în materie de sex la vârsta la care dilema mea majoră era cu ce aromă să-mi iau suc la dozator. Care nu doar arată majore, da` se și comportă major. Care vor. Și care știu ce vor.

Și dacă tot știu ce vor, de ce să fii pasibil de pârnaie pentru că ele au vrut? De ce să le dai ocazia să se răzgândească după, să spună că n-am știut, n-am vrut, m-a amăgit și m-a obligat, mama, tu știi doar că-s fată cuminte, chit că am sărit geamul astă-noapte, am fost cu gașca la agățat, știam unde mă duc și ce fac, dar acum nu mai vreau și a profitat de inocența mea? De ce să pui o limită oareșcare de vârstă setată pe buletin, nu pe vârsta pe care ți-o asumi, în funcție de cum te comporți?

Belgia nu încurajează pedofilia. Belgia încurajează capacitatea de a-ți asuma consecințele faptelor tale. Nici un pedofil n-o să stea să vadă dacă ai o zi sub 13, sau o zi peste. N-o să-i pese. Și la cum arată și se manifestă 13 ani-ul de azi, e posibil nici să nu mai fie atrași de ei. Că te atrage fizicul, nu vârsta pe care o declară. Te atrage aparența de copil, nu una care spune că are 13, da` arată de 16. Acolo nu e pedofile, acolo e sex liber consimțit între doi adulți, indiferent de diferența de vârstă dintre ei.

Published: May 21, 2014 | Comments: 0